Noii roboți inspirați de animale i-au ajutat pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine cum se mișcă și se comportă creaturi precum șerpii, șopârlele, broaștele țestoase de mare și salamandrele. Cu toate acestea, utilizarea roboților pentru a explora creaturi dispărute este un domeniu nou și interesant care abia începe să înflorească.
Animalele dispărute sunt deosebit de fascinante, deoarece varietatea formelor corpului din trecut depășește cu mult ceea ce vedem astăzi la creaturile vii. Organismele moderne reprezintă doar o mică parte din toate formele de viață care au existat pe Pământ. În ciuda provocărilor, cercetătorii fac progrese în a învăța de la creaturile dispărute.
Recent, oamenii de știință au dezvoltat un robot moale bazat pe un organism dispărut numit pleurocystitid. Această creatură străveche, înrudită cu stelele de mare și stelele fragile moderne, a fost prima echinodermă capabilă să se deplaseze cu o tijă musculară pe fundul mării.
Deoarece dovezile fosile ale mișcării sale subacvatice sunt rare, cercetătorii au decis să creeze un robot inspirat de acesta. Construirea robotului moale nu a fost o sarcină ușoară.
Colaborând cu paleontologii și folosind imagini fosile și tomografii computerizate, cercetătorii au recreat corpul și tija pleurocistidei folosind turnarea elastomerilor și imprimarea 3D. Replicarea mișcării sale cu tija s-a dovedit dificilă, deoarece partea flexibilă s-a confruntat frecvent cu probleme precum arderea și întinderea.
Pentru a rezolva această problemă, cercetătorii au folosit un fir special numit „mușchi artificial”, realizat dintr-un aliaj de nichel-titan care se contractă ca răspuns la stimularea electrică.
Robotul moale, denumit „Rhombot”, i-a ajutat pe oamenii de știință să deslușească mișcarea pleurocystitidelor, aruncând lumină asupra evoluției echinodermelor. Simulările au arătat că tijele mai lungi au îmbunătățit mișcarea, susținând dovezile fosile ale evoluției tijelor la pleurocistitide de-a lungul timpului.
Acest studiu demonstrează că robotica soft poate recrea și studia cu succes organisme dispărute, deschizând porți pentru cercetări ulterioare privind forme de viață străvechi care nu se mai găsesc în regnul animal actual.
