Un nou plasture, dezvoltat de cercetătorii de la King’s College din Londra, promite să faciliteze semnificativ diagnosticarea bolilor, precum cancerul și Alzheimer. Acest dispozitiv, acoperit cu tehnologie de nano-ace, poate colecta date moleculare fără durere sau leziuni ale țesuturilor.
Practic, această inovație ar putea înlocui biopsiile clasice, proceduri care implică introducerea de ace sau efectuarea de incizii, fiind adesea dureroase și cu riscuri asociate, cum ar fi infecțiile sau cicatricile.
Acest plasture, creat sub îndrumarea Dr. Ciro Chiappini, utilizează zeci de milioane de nano-ace, fiecare având un diametru de o mie de ori mai mic decât firul de păr uman, pentru a extrage informații la nivel molecular direct de pe suprafața țesuturilor, fără a provoca daune.
Această tehnologie ar putea elimina necesitatea biopsiilor dureroase, oferind în schimb un mod sigur și fără durere de a diagnostica și monitoriza bolile.
În cazul unor organe delicate, cum ar fi creierul, plasturele ar putea fi aplicat de multiple ori, ceea ce permite urmărirea dinamicii unor afecțiuni sau reacțiile la tratamente, lucru imposibil în prezent cu metodele tradiționale.
Cercetările preclinice pe țesuturi umane și modele animale au demonstrat că acest plasture poate obține amprente moleculare complexe, precum proteine, lipide și ARN mesager, fără a altera structura țesutului.
După colectarea datelor, acestea sunt analizate printr-un sistem care combină spectrometria de masă cu inteligența artificială, identificând rapid semnalele biologice asociate cu anumite patologii.
Pe lângă utilitatea pentru diagnostic, această tehnologie ar putea servi drept un instrument de înaltă precizie în timpul intervențiilor chirurgicale, oferind date moleculare în timp real și ajutând chirurgii să adapteze procedurile pentru a elimina mai precis țesuturile afectate.
Deși încă nu au început studiile clinice pe oameni, cercetătorii sunt optimiști în privința fabricării plasturelui la scară largă.
Tehnologia sa derivă din procese similare cu cele utilizate în fabricarea cipurilor electronice, ceea ce sugerează o integrare rapidă în dispozitivele medicale existente. Costul de producție și ușurința în utilizare îl fac accesibil chiar și pentru țările cu infrastructuri medicale limitate.
Acest proiect interdisciplinar, publicat în Revue Nature Nanotechnology, aduce laolaltă cunoștințe din nano-inginerie, biologie celulară, inteligență artificială și oncologie.
Pe termen lung, plasturele ar putea deveni un pilon al medicinei personalizate, permițând diagnostice mai precise și tratamente adaptate speificitățile fiecărui pacient, într-o lume medicală unde viteza și acuratețea sunt esențiale.
