Acum câțiva ani, cercetătorii au identificat o posibilă „semnătură” a obezității în microbiomul intestinal. Dar dacă și gura ar spune o poveste asemănătoare?
O echipă de oameni de știință din Emiratele Arabe Unite sugerează că bacteriile din cavitatea orală ar putea trăda, la rândul lor, un risc crescut de suprapondere. Este doar o etapă preliminară, dar una care deschide piste promițătoare. Contextul este copleșitor.
Spre finalul anului 2025, Organizația Mondială a Sănătății estima că aproximativ 43% dintre adulți sunt supraponderali și aproape 16% sunt obezi. Numărul adulților cu obezitate s-a mai mult decât dublat față de 1990, iar la adolescenți a crescut de patru ori.
Vorbim despre sute de milioane de copii supraponderali, dintre care 35 de milioane au sub cinci ani. În fața acestor cifre, orice progres în înțelegerea mecanismelor obezității capătă o greutate aparte.
Microbiomul — ansamblul microbilor care trăiesc în și pe corpul nostru — se află în centrul celor mai dinamice cercetări. Legăturile sale cu sănătatea metabolică, bolile ficatului sau diabetul de tip 2 sunt tot mai bine documentate.
Dacă în intestin se profilează deja o „semnătură” a obezității, rămânea de văzut dacă și microbiomul oral, al doilea cel mai mare ecosistem microbian al organismului, ascunde indicii similare.
La New York University Abu Dhabi, cercetătorii au încercat să dea acest răspuns, iar rezultatele lor au fost publicate pe 22 ianuarie 2026 în revista Cell Reports.
„Obezitatea reprezintă un provocare majoră de sănătate publică la scară globală și un factor de risc important pentru tulburări cardiometabolice, în parte din cauza industrializării și a dietelor sărace în fibre și ultraprocesate.
Dacă microbiota intestinală este implicată în obezitate, rolul microbiotei bucale – al doilea cel mai mare ecosistem microbian al organismului – rămâne încă puțin înțeles”, notează autorii în introducerea studiului.
Ipoteza lor: microbiomul gurii ar putea păstra o „semnătură” a riscului de suprapondere și, implicit, a obezității. Pentru a o testa, au analizat bacteriile orale la 628 de adulți din Emiratele Arabe Unite, dintre care 97 aveau obezitate.
Chiar dacă vorbim despre o cercetare aflată la început, echipa a identificat un tipar care sugerează o asociere între compoziția microbiomului oral și excesul ponderal.
La persoanele cu obezitate, microbiomul cavității orale conținea în cantități mai mari Streptococcus parasanguinis — o bacterie asociată cu inflamația — și Oribacterium sinus, cunoscută pentru producția de lactat.
Lactatul este un compus care apare frecvent în timpul efortului fizic intens, un indiciu metabolic clasic, dar care aici ar putea semnala și alte procese fiziologice din gură. Cercetătorii subliniază însă că, deocamdată, vorbim despre corelații, nu despre o relație de tip cauză-efect.
Rezultatele necesită validare în cohorte mai diverse și prin experimente care să testeze mecanismele propuse.
„Aceste rezultate dezvăluie schimbări mecanistice la nivelul microbiomului oral și al metaboliților, evidențiind interacțiunile dintre microbiomul oral și gazdă ca noi ținte pentru prevenirea și tratamentul obezității”, afirmă autorii.
Merită reamintit: microbiomul gurii poate adăposti până la 700 de tipuri diferite de bacterii, fiind depășit doar de microbiomul intestinal, care poate găzdui până la 2.000 de specii.
Tocmai de aceea, faptul că microbiomul oral a fost mult mai puțin studiat până acum lasă deschis un câmp vast de investigație — și promisiunea că acolo, în acest univers microscopic, se mai ascund răspunsuri importante.
