O echipă de cercetători din Italia și Statele Unite a făcut o descoperire care ar putea schimba felul în care înțelegem îmbătrânirea creierului.
Ei au arătat că transplantul de materii fecale de la șoareci tineri în șoareci bătrâni poate readuce creierului capacitatea de a forma noi conexiuni neuronale. Rezultatele, publicate pe 10 iunie 2026 în jurnalul BioRxiv, deschid o cale neașteptată către întinerirea cerebrală.
Când bacteriile bune lipsesc, creierul își pierde maleabilitatea
Studiul a plecat de la o întrebare simplă: ce se întâmplă dacă distrugem complet bacteriile bune din intestine? Cercetătorii au administrat antibiotice unui grup de șoareci timp de zece zile, eliminându-le microbiomul.
Apoi, toți șoarecii, atât cei tratați cât și grupul de control, au avut un ochi acoperit timp de trei zile. Rezultatul a fost clar: doar animalele cu intestine intacte au demonstrat neuroplasticitate. Fără bacteriile bune, creierul și-a pierdut maleabilitatea.
Transplantul de microbiom tânăr restabilește neuroplasticitatea
Dar oamenii de știință au vrut să meargă mai departe. Dacă distrugerea microbiomului blochează adaptarea creierului, oare transplantul unui microbiom tânăr ar putea restabili această capacitate?
Au colectat fecale de la șoareci tineri, bogate în bacterii benefice, și le-au introdus în sistemul digestiv al șoarecilor mai în vârstă. Au repetat testul cu ochiul acoperit. Și, din nou, doar șoarecii care primiseră transplantul au prezentat semne de neuroplasticitate.
Descoperirea confirmă un rol necunoscut până acum al microbiotei intestinale. Aceasta nu doar că influențează stări precum anxietatea sau depresia, ci reglează direct plasticitatea creierului, adică abilitatea acestuia de a se adapta și de a crea noi conexiuni.
Practic, întinerirea bacteriilor din intestine poate întineri și creierul. Totuși, drumul până la oameni este lung. Distanța biologică dintre șoareci și oameni rămâne considerabilă.
Cercetătorii trebuie acum să identifice exact care bacterii sunt responsabile pentru acest efect și prin ce mecanisme acționează. Doar atunci se va putea vorbi despre posibile aplicații terapeutice pentru persoanele în vârstă. Până atunci, rămâne o promisiune surprinzătoare, dar verificabilă.
