Compania britanică Deep dezvoltă un proiect ce vizează stabilirea primelor habitate umane subacvatice permanente până în anul 2027.
Inițiativa se bazează pe constatarea că suprafața planetei Marte este mai bine cunoscută decât adâncurile oceanelor terestre, care acoperă peste 70% din suprafața globului și adăpostesc o biodiversitate în mare parte neexplorată.
Proiectul propune explorarea acestor adâncuri ca alternativă sau complement la explorarea spațială. Pentru realizarea acestui obiectiv, Deep utilizează tehnologia de imprimare 3D denumită „Fabricare aditivă prin arc electric” pentru a construi habitate subacvatice.
Aceste structuri metalice sunt proiectate să fie robuste și ușoare, capabile să reziste presiunii ridicate din adâncuri.
Primul prototip, denumit Vanguard, un modul de 28 de metri pătrați, este planificat să devină operațional în cursul acestui an și va putea găzdui trei persoane la o adâncime de o sută de metri pentru misiuni de scurtă durată.
Planurile pe termen lung includ dezvoltarea unor unități mai avansate, numite Sentries. Acestea sunt concepute pentru șederi de până la 28 de zile la adâncimi de până la 200 de metri.
Habitatele de nouă generație vor include spații de locuit, un laborator, o bucătărie și facilități sanitare, permițând condiții de viață semipermanente sub apă. Compania își propune să faciliteze colonizarea subacvatică pentru scopuri științifice, de antrenament sau chiar pe termen lung.
Adaptarea corpului uman la viața subacvatică permanentă reprezintă o provocare semnificativă. Experimente anterioare, desfășurate încă din anii 1960, precum Sealab sau Conshelf, au explorat locuirea subacvatică temporară.
În 2023, cercetătorul Joseph Dituri a petrecut 100 de zile într-un habitat subacvatic din Florida, stabilind un record mondial.
Monitorizarea parametrilor săi fiziologici a indicat o îmbunătățire a somnului REM și o scădere a colesterolului, dar și o miopie temporară accentuată și o pierdere a densității osoase.
Absența luminii naturale a avut un impact negativ asupra stării sale psihice, subliniind importanța ritmului circadian, care este perturbat în lipsa expunerii la soare.
De asemenea, saturația țesuturilor cu gaze sub presiune necesită proceduri lungi și complexe de decompresie la revenirea la suprafață, limitând durata șederilor prelungite. Introducerea structurilor permanente în mediul marin ridică și probleme de ordin ecologic.
Deși Deep afirmă că habitatele vor facilita studiul ecosistemelor subacvatice și protejarea speciilor, există riscul ca prezența acestor structuri metalice să perturbe echilibrele naturale, să modifice comportamentul faunei marine sau să introducă surse de poluare.
Reprezentanții companiei susțin că intenționează să colaboreze cu oamenii de știință pentru a minimiza impactul asupra mediului și pentru a contribui la conservarea și restaurarea ecosistemelor marine.
Pe termen lung, Deep aspiră să devină un lider în explorarea oceanică, similar rolului SpaceX în explorarea spațială. Compania intenționează să lanseze zece proiecte la nivel global până în 2035 și are în vedere dezvoltarea unui vehicul subacvatic locuit pentru a conecta diferitele stații.
În contextul schimbărilor climatice și al epuizării resurselor terestre, explorarea și eventuala colonizare a oceanelor este prezentată ca o posibilă direcție pentru viitorul umanității, o modalitate de reconectare cu mediul acvatic originar.
Succesul acestei viziuni depinde însă de capacitatea de a echilibra explorarea cu responsabilitatea față de mediul marin.
