Fosilele Prototaxites, aparținând unor organisme terestre care au trăit acum aproximativ 430 de milioane de ani, în perioada Siluriană, sunt reevaluate în urma unor studii recente.
Descoperite inițial în 1843, aceste structuri fosile, care puteau atinge până la 8 metri înălțime și un diametru de 90 de centimetri, au fost mult timp considerate a fi rămășițele unor ciuperci gigantice. Această interpretare a fost susținută de-a lungul deceniilor de diverse analize.
Primele ipoteze, formulate în secolul al XIX-lea, sugerau că fosilele ar proveni de la conifere vechi, însă această idee a fost abandonată ulterior, deoarece s-a stabilit că arborii nu existau încă în acea perioadă geologică.
Ulterior, clasificarea Prototaxites drept ciupercă a devenit predominantă, bazată pe asemănări structurale cu fungii moderni, cum ar fi prezența unor formațiuni interpretate ca saci cu spori.
Analizele izotopilor de carbon efectuate în 2007 au părut să consolideze această ipoteză, indicând un metabolism similar celui fungic, prin absorbția carbonului din alte organisme.
Cu toate acestea, cercetări recente conduse de paleobiologul Corentin Loron de la Universitatea din Edinburgh, axate pe fosile descoperite în Scoția, contestă această clasificare. Analizele anatomice și chimice detaliate au relevat diferențe semnificative față de ciupercile cunoscute.
Structurile tubulare interne din fosilele de Prototaxites prezintă caracteristici unice, neîntâlnite la fungii actuali. Anumite particularități, precum prezența unor pete și a unor tuburi cu inele de creștere, nu corespund morfologiei fungice.
Mai mult, analizele chimice au evidențiat absența unor compuși specifici ciupercilor, precum chitina, un polizaharid esențial în pereții celulari ai fungilor moderni. Aceste noi date i-au determinat pe cercetători să reconsidere natura Prototaxites.
Concluzia echipei de studiu este că probabilitatea ca Prototaxites să aparțină regnului Fungi este redusă. O nouă ipoteză sugerează că aceste organisme ar putea reprezenta un grup distinct de eucariote multicelulare, care a dispărut complet și nu a lăsat descendenți în liniile evolutive actuale.
Dacă această interpretare se confirmă, Prototaxites ar putea fi exponentul unei forme de viață necunoscute anterior, un experiment evolutiv care nu a supraviețuit până în prezent.
Această posibilitate implică faptul că biodiversitatea terestră din Paleozoic ar fi putut fi mai complexă decât se presupunea, incluzând grupuri majore de organisme care au dispărut fără urmă în registrul fosil ulterior sau în biologia modernă.
Deși identitatea exactă a Prototaxites rămâne neclarificată, cercetarea subliniază dinamica înțelegerii evoluției vieții pe Pământ și potențialul ca noi descoperiri să modifice perspectivele asupra istoriei biologice a planetei.
Studiul acestor fosile vechi continuă să genereze întrebări despre diversitatea și formele de viață timpurii care au populat continentele cu sute de milioane de ani în urmă.
