Călătorii care tranzitează aeroporturile sunt adesea prinși într-o stare de dezorganizare, anxietate sau, dimpotrivă, de o euforie neobișnuită, manifestând comportamente care pot părea ciudate sau chiar iraționale.
Fie că este vorba despre haosul cozilor interminabile, cumpărăturile impulsive din magazinele duty-free, stresul copleșitor legat de teama de a rata o cursă sau o atitudine surprinzător de relaxată față de orare, mediul aeroportuar pare să exercite o influență profundă asupra psihicului uman.
Întrebarea care se impune este de ce un astfel de mediu tulbură atât de mult comportamentul nostru? Psihologia oferă o perspectivă fascinantă asupra acestui fenomen, scoțând la iveală anumite vulnerabilități exacerbate de un element cheie: alcoolul.
Aeroporturile au stârnit interesul cercetătorilor, nu doar în ceea ce privește impactul asupra celor care le tranzitează. De exemplu, în 2024, un studiu american a sugerat că simpla reședință în apropierea unui aeroport ar putea contribui la creșterea în greutate și la stări de anxietate.
Însă, atenția se îndreaptă acum către experiența pasagerilor în timpul șederii lor temporare. Potrivit psihologului Steve Taylor de la Universitatea Leeds Beckett din Regatul Unit, aeroporturile influențează în mod semnificativ sociabilitatea noastră. Într
-un articol publicat în The Conversation pe 31 ianuarie 2025, el subliniază cum oamenii adoptă adesea în aceste spații comportamente considerate atipice.
Printre acestea se numără practicarea yoga direct pe podea, dormitul în locuri neconvenționale sau o iritabilitate crescută, care poate duce la dispute mai ușoare. Pentru unii călători, trecerea prin aeroport marchează startul unei aventuri, generând o stare de excitație anormală.
Alții, dimpotrivă, sunt copleșiți de anxietate și recurg mai des decât de obicei la consumul de alcool. Zgomotul constant și aglomerația omniprezentă acționează ca factori de stres suplimentari.
Steve Taylor explică faptul că „din cauza estompării timpului și spațiului, aeroporturile creează un sentiment de dezorientare. Ne definim prin raportare la timp și loc. Știm cine suntem prin rutinele noastre zilnice și mediile familiare și ne definim, de asemenea, prin naționalitate.
Fără aceste repere, ne putem simți în derivă, fie din cauza unor factori psihologici, fie de mediu, chiar dacă este doar temporar”.
Psihologul Steve Taylor a introdus conceptul de „locuri subțiri”, similar cu cel descris în culturile celtice, referindu-se la zone sacre unde granița dintre lumea reală și cea spirituală este permeabilă.
În această viziune, aeroporturile moderne ar putea fi considerate astfel de „locuri subțiri”, unde frontierele se estompează. După ce trecem de controlul de securitate, zona porților de îmbarcare devine un fel de „nimeni-altundeva între țări”.
Și percepția timpului este mult mai neclară, amplificată de decalajele orare. Această pierdere a controlului asupra timpului poate deveni o sursă de anxietate. Mai mult, aeroporturile sunt spații ale absenței, unde fiecare individ este preocupat de viitorul său apropiat, și nu de prezent.
Acest aspect poate alimenta frustrarea, mai ales în cazul întârzierilor de zbor. Paradoxal, zona porților de îmbarcare devine și un teatru al comportamentelor prosociale.
Unii călători se arată mai deschiși să-și împărtășească planurile de călătorie cu necunoscuți, manifestând o intimitate neobișnuită. Aceasta poate fi interpretată ca o formă de dezinhibiție socială.
Deși alcoolul poate într-adevăr încuraja astfel de atitudini, starea de ebrietate, adăugată dezorientării specifice locului, poate genera probleme semnificative.
Singura soluție viabilă ar putea fi interzicerea alcoolului în aeroporturi, o măsură care, în mod cert, ar întâmpina rezistență puternică atât din partea călătorilor, cât și a comercianților.
