Schimbările climatice influențează sănătatea populației europene, căldura extremă devenind o amenințare tot mai mare.
Un studiu recent, publicat în Nature Medicine, realizat de cercetătorii de la London School of Hygiene & Tropical Medicine, a estimat numărul de decese suplimentare care pot apărea în 854 de orașe europene până în 2099, în lipsa unor măsuri urgente de reducere a emisiilor de carbon.
Studiul a analizat datele privind temperatura și mortalitatea din perioada 2015-2099, pentru a estima decesele viitoare asociate temperaturilor extreme în cele 854 de orașe din 30 de țări europene, reprezentând 40% din populația Europei.
Pentru fiecare oraș, s-a calculat numărul deceselor cauzate de căldură, din care s-au scăzut decesele evitate datorită reducerii perioadelor de frig.
Rezultatele arată o creștere semnificativă a numărului de decese cauzate de căldură, depășind numărul deceselor evitate datorită frigului, ducând la o creștere netă a mortalității în Europa. Într-un scenariu cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră, în care emisiile de CO₂ se dublează până în 2100, și fără măsuri de adaptare, studiul prevede 5.825.746 decese în exces cauzate de căldură în Europa.
Deși 3.480.336 de decese cauzate de frig ar putea fi evitate, bilanțul total este de 2.345.410 decese suplimentare până în 2099. Bazinul mediteranean, Europa Centrală și Balcanii sunt regiunile cele mai expuse riscurilor generate de valurile de căldură.
Barcelona, Roma, Napoli, Madrid și Milano sunt orașele cu cele mai mari estimări de mortalitate asociată temperaturilor extreme. Atena, Valencia, Marsilia, București și Genova completează lista primelor zece orașe afectate.
Orașele mediteraneene dens populate vor înregistra cel mai mare număr de decese cauzate de căldură. Orașe mai mici din Malta, Spania și Italia vor fi de asemenea grav afectate. În Marea Britanie și Scandinavia, studiul sugerează o scădere a deceselor cauzate de temperaturi extreme.
La Londra, numărul deceselor asociate climei ar putea scădea cu 27.455 până la sfârșitul secolului. Europa se încălzește mai rapid decât oricare alt continent, cu o rată dublă față de media globală.
Pe lângă decese, căldura extremă este asociată cu probleme cardiovasculare, avort spontan și tulburări mentale. Studiul nu include efectele dezastrelor meteorologice precum incendii și furtuni, ceea ce înseamnă că bilanțul real al mortalității ar putea fi mai mare.
Cercetătorii estimează că 70% din decese ar putea fi evitate prin măsuri rapide de adaptare a orașelor la creșterea temperaturilor, precum crearea de spații verzi și căi navigabile.
Adaptarea nu este suficientă, fiind necesare reduceri semnificative ale emisiilor de carbon pentru a diminua numărul deceselor cauzate de căldura extremă, în special în regiunea mediteraneană.
