Numărul tot mai mare de arme nucleare ale Chinei provoacă îngrijorări semnificative la nivel internațional.
Conform unui raport al Federației Oamenilor de Știință Americani, China deține aproximativ 600 de focoase nucleare, iar expansiunea sa rapidă o transformă în puterea nucleară cu cea mai rapidă creștere dintre cele nouă state nucleare.
Se estimează că, până în 2030, arsenalul chinez ar putea depăși 1.000 de focoase și ar putea ajunge la 1.500 până în 2035, conform proiecțiilor Pentagonului. Această tendință reprezintă o schimbare majoră în strategia militară chineză, generând întrebări geopolitice semnificative.
Până de curând, China a menținut un arsenal nuclear modest, promovând o strategie de descurajare minimă, ceea ce însemna păstrarea unui număr suficient de arme pentru ripostă, fără a încerca să egaleze arsenalele Statelor Unite sau ale Rusiei.
În prezent, China investește considerabil în programul său nuclear, cu aproximativ 600 de focoase nucleare în 2023, față de 350 în 2020. Experții prevăd că această cifră s-ar putea dubla până în 2035, ascensiunea sa intenționând să întărească rolul Chinei în descurajarea strategică globală.
China dezvoltă noi rachete intercontinentale capabile să atingă ținte îndepărtate, inclusiv Statele Unite. Sunt în construcție trei mari câmpuri de silozuri de rachete, asigurând o capacitate de lansare mai rapidă și mai discretă a ICBM-urilor.
Silozurile sunt amplasate strategic în locații îndepărtate și protejate, oferind o capacitate de reacție mai eficientă. În plus, China continuă să producă silozuri pentru racheta DF-5, o rachetă cu combustibil lichid care poate transporta focoase de mare putere pe distanțe lungi.
Odată cu dezvoltarea rachetei DF-26, capabilă să fie echipată cu focoase convenționale sau nucleare și având o rază de acțiune de 4.000 km, China își extinde capacitatea de proiecție în regiunea Indo-Pacific.
Pentru producerea mai multor arme nucleare, China dispune de 14 tone de uraniu îmbogățit și 2,9 tone de plutoniu, suficiente pentru a produce câteva sute de focoase suplimentare.
Beijingul lucrează la reactoare de regenerare rapidă care vor genera mai mult material fisil decât consumă, facilitând creșterea rapidă a stocurilor. Pe lângă dezvoltarea rachetelor, China își modernizează aviația strategică.
Înlocuind modelul îmbătrânit H-6, noul bombardier Stealth, H-20, va avea o autonomie de peste 10.000 km, putând transporta bombe nucleare și convenționale.
Prin capacitățile sale de zbor și rază lungă de acțiune, H-20 va contribui la extinderea capacității strategice de descurajare a Chinei la nivel intercontinental.
Extinderea arsenalului nuclear chinez îngrijorează marile puteri, în special Statele Unite, care percep această consolidare drept o potențială amenințare pentru echilibrul strategic global.
Creșterea rapidă ar putea stimula alte națiuni să-și întărească propriile capacități militare, alimentând astfel o nouă cursă a înarmării.
De asemenea, acest context tensionat ar putea spori tensiunile în regiunea Indo-Pacific, mai ales cu India, Japonia și Taiwan, complicând negocierile privind dezarmarea nucleară, având în vedere refuzul Chinei de a participa la discuții cu Washington și Moscova.
