Microplasticele, fragmente minuscule de plastic cu dimensiuni sub cinci milimetri, au devenit o preocupare majoră de mediu, fiind identificate în aerul respirat, în apă și în alimente.
Prezența lor a fost detectată și în diverse organe ale corpului uman, precum plămâni, rinichi, ficat, inimă și creier, ridicând întrebări cu privire la potențialele riscuri pentru sănătate.
Plasticul a devenit un material omniprezent datorită proprietăților sale, cum ar fi greutatea redusă, flexibilitatea, durabilitatea și costul scăzut. Producția globală a crescut exponențial de la anii ’50, atingând 440 de milioane de tone anual.
O consecință a acestei utilizări masive este acumularea de deșeuri de plastic în mediu, deoarece plasticul nu este biodegradabil și reciclarea sa este limitată. Degradarea lentă a acestor deșeuri duce la formarea microplasticelor, care se răspândesc la nivel global.
Descoperite inițial în oceane la începutul anilor 2000, microplasticele au fost identificate ulterior în aer, apă și alimente. Această răspândire constantă evidențiază persistența și omniprezența acestor particule în mediu.
Prezența microplasticelor în organismul uman ridică semne de întrebare cu privire la impactul lor asupra sănătății. Plasticul conține substanțe chimice potențial nocive, cum ar fi ftalații și bisfenolul A (BPA), cunoscute pentru efectele lor de perturbare endocrină.
Datorită varietății materialelor plastice și a imposibilității de a realiza studii de control pe populații neexpuse, efectele specifice ale microplasticelor asupra sănătății umane rămân incerte.
Studii efectuate pe animale au indicat rezultate alarmante, inclusiv semne de insuficiență organică, tulburări imunitare și anomalii neurologice la șoareci expuși la microplastice.
Cercetări recente au identificat microplastice în plăcile de aterom prelevate de la pacienți cu probleme cardiace, iar prezența acestor particule a fost asociată cu un risc mai mare de accident vascular cerebral sau infarct miocardic.
Cu toate acestea, studiile nu stabilesc o relație de cauzalitate directă, fiind dificil de evaluat măsura în care microplasticele contribuie la aceste probleme de sănătate.
Deși legăturile dintre poluarea cu microplastice și anumite probleme de sănătate sunt încă investigate, este necesară o vigilență sporită datorită omniprezenței acestor particule. Este crucial să se ia măsuri pentru a reduce cantitatea de microplastice din mediu.
Guvernele din întreaga lume au început să abordeze această problemă, iar Națiunile Unite au inițiat un tratat global pentru reducerea poluării cu plastic, cu scopul de a limita producția de plastic și microplastice și de a promova alternative durabile.
Reciclarea plasticului și dezvoltarea de noi tehnologii pentru a reduce utilizarea materialelor plastice de unică folosință reprezintă pași importanți.
Cu toate acestea, este necesară o schimbare semnificativă a practicilor industriale, în special în sectoarele textilelor și anvelopelor, care sunt responsabile pentru o parte importantă a microplasticelor din mediu, provenite din uzura articolelor de îmbrăcăminte sintetice și a anvelopelor.
