Anul 2023 a adus cu sine un titlu deloc dorit, devenind cel mai călduros an înregistrat, cu o temperatură medie depășind cu 1,18 °C media secolului al XX-lea. Privirile sunt deja îndreptate spre anul 2024, care pare pregătit să depășească acest record.
În mijlocul acestui peisaj înfierbântat, o tendință și mai îngrijorătoare devine evidentă: anumite regiuni ale globului experimentează valuri de căldură de o intensitate de neimaginat, sfidând prognozele climatice.
Aceste fenomene, denumite „puncte fierbinți” ale valurilor de căldură, suscită îngrijorare printre oamenii de știință, care încearcă să le descifreze cauzele și impacturile.
În ultimul deceniu, temperatura globală a crescut îngrijorător, dar anumite valuri de căldură locale impresionează prin intensitatea și frecvența lor. Un studiu recent a identificat regiuni ale lumii unde aceste valuri depășesc constant recordurile istorice.
Nord-vestul Europei, centrul Chinei, Coreea și estul Australiei sunt printre cele mai afectate. Într-un caz extrem, valul de căldură din 2021, care a lovit nord-vestul SUA și sud-vestul Canadei, a determinat temperaturi record, culminând cu 49,6°C în Lytton, Columbia Britanică.
Orașul a fost distrus ulterior de un incendiu alimentat de aceleași condiții meteorologice. Valurile de căldură din Europa au un efect devastator, fiind deosebit de mortale. În 2022 și 2023, acestea au cauzat zeci de mii de decese.
Creșterea temperaturilor în această regiune este de două ori mai rapidă decât media de vară, făcând-o vulnerabilă în fața acestui fenomen. Cauzele acestor puncte fierbinți sunt complexe și nu complet înțelese.
Factori precum destabilizarea curentului cu jet din cauza încălzirii arctice, care atrage aer cald din tropice, și solurile uscate ce nu mai pot modera căldura, sporesc intensitatea valurilor de căldură.
Anomaliile atmosferice contribuie și ele, captând căldura deasupra oceanelor și aducând-o pe uscat. Aceste fenomene sunt greu de anticipat prin modelele climatice actuale, uneori fiind catalogate drept evenimente improbabile, însă posibile. Impactul asupra umanității și mediului este profund.
Valurile de căldură sunt responsabile de un număr crescut de decese, îndeosebi în rândul persoanelor vulnerabile, iar în SUA, numărul deceselor a crescut semnificativ.
Vegetația uscată și temperaturile extreme alimentează incendiile de pădure, în timp ce recoltele agricole sunt compromise, amenințând siguranța alimentară globală.
Infrastructura, concepută pentru un climat moderat, suferă deseori daune grave, iar biodiversitatea este supusă riscurilor, ecosistemele nefiind pregătite pentru schimbări bruște. În acest context, comunitatea științifică și guvernele solicită măsuri urgente.
Se sugerează numirea valurilor de căldură pentru a spori conștientizarea și pregătirea autorităților. Pe termen lung, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este esențială, fiecare fracțiune de grad câștigată diminuând riscurile.
Investițiile în adaptare sunt imperios necesare, incluzând modernizarea infrastructurii și dezvoltarea de sisteme de avertizare timpurie, precum și accesul sporit la aer condiționat, deosebit de necesar în regiunile până acum nepregătite pentru astfel de fenomene extreme.
