De câțiva ani, friteuza cu aer a devenit un aparat electrocasnic popular, datorită rapidității cu care gătește alimentele prin intermediul căldurii concentrate.
Un studiu recent, însă, ridică semne de întrebare cu privire la siguranța utilizării pe termen lung, sugerând o posibilă legătură între utilizarea acesteia și generarea de acrilamidă, o substanță chimică potențial cancerigenă.
Friteuza cu aer, cunoscută și sub denumirea de friteuză cu aer cald, a câștigat teren în bucătării datorită capacității sale de a găti rapid și ușor o varietate de preparate, de la cartofi prăjiți la carne și legume, folosind aer cald circulat cu viteză mare.
Un studiu publicat în ianuarie 2024 de Departamentul de Nutriție și Dietetică al Universității Gazi din Ankara, Turcia, atrage atenția asupra formării de compuși nocivi, printre care și acrilamida, în timpul gătirii cu friteuza cu aer.
Acrilamida, o substanță chimică controversată, se formează în alimentele bogate în amidon la temperaturi ridicate.
Studiul a constatat o concentrație de acrilamidă în cartofii gătiți în friteuza cu aer cuprinsă între 7,03 și 12,19 micrograme pe kilogram, o valoare mai mare decât cea înregistrată la cartofii gătiți tradițional la cuptor, unde concentrația este între 3,75 și 7,43 micrograme pe kilogram.
Aceste rezultate preliminare invită la prudență în utilizarea friteuzei cu aer și subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a evalua impactul pe termen lung asupra sănătății.
Acrilamida, sau amida acrilică, este o substanță chimică sintetică, prezentă în diverși solvenți precum metanolul, etanolul și acetona. Descoperită în alimente în 2002, acrilamida rezultă în urma reacției Maillard, procesul de rumenire care are loc la temperaturi înalte.
Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului (IARC) a clasificat acrilamida în grupa 2A, adică probabil cancerigenă pentru oameni, încă din 1994. Deși este prematur să tragem concluzii definitive privind riscurile utilizării friteuzei cu aer, câteva măsuri de precauție sunt recomandate.
Utilizarea moderată a aparatului, într-o bucătărie bine ventilată, precum și folosirea unei hote extractoare pot contribui la minimizarea expunerii la potențialele substanțe nocive.
De asemenea, gătitul la temperaturi mai scăzute, în jur de 160-180 de grade Celsius, poate reduce formarea de acrilamidă.
