Cafeaua Arabica, cunoscută pentru aroma sa blândă și care deține între 60 și 70% din piața mondială, este alegerea preferată de mulți iubitori de espresso în detrimentul soiului amar robusta. Un studiu recent publicat în revista Nature Genetics a scos la iveală istoria complexă a cafelei arabica prin secvențierea genomului plantelor de cafea.
Cercetătorii au urmărit originile cafelei până în Etiopia, iar primele boabe au fost prăjite în Yemen în anii 1400. Legenda spune că un pelerin indian pe nume Baba Budan a introdus cafeaua în India în secolul al XVII-lea, aducând în secret șapte boabe de cafea din Yemen și plantându-le în Karnataka, India.
Acest lucru a marcat începutul cultivării cafelei în India și a inițiat o tradiție care s-a răspândit în întreaga lume, diversificând cultura cafelei. De asemenea, studiul a arătat că, în mod natural, cafeaua a creat noi soiuri de-a lungul timpului prin hibridizare.
Analizând 41 de soiuri de arabica din întreaga lume și secvențiind ADN-ul acestora, cercetătorii au stabilit că specia a apărut în urmă cu aproximativ 600.000 de ani, ca urmare a hibridizării între două tipuri de arbori de cafea, Coffea canephora și Coffea eugenioides.
Descoperirile au arătat că soiurile moderne de cafea arabica sunt legate genetic prin hibridare străveche. Această analiză genetică a oferit informații despre evoluția cafelei, arătând modul în care aceasta s-a adaptat la condițiile de mediu în schimbare, cum ar fi seceta și perioadele umede.
Studierea codului genetic al cafelei arabica poate ajuta la identificarea unor soiuri mai rezistente, care pot rezista la amenințări precum rugina cafelei, o boală fungică ce provoacă pierderi economice semnificative producătorilor de cafea din întreaga lume.
Prin descoperirea markerilor genetici care contribuie la rezistența la boli, cercetătorii urmăresc să protejeze cafeaua arabica și să îi asigure viitorul în fața diversității genetice în declin și a provocărilor de mediu.
