Cercetătorii au evidențiat efectele poluării farmaceutice asupra vieții sălbatice în urma unui studiu concentrat pe expunerea somonului la medicamente de uz uman.
În Suedia, s-a observat că un anxiolitic a influențat semnificativ migrarea somonului, determinându-i să își modifice traiectoria de migrație.
Impactul poluării cu medicamente nu este frecvent discutat în mijloacele de informare în masă, dar un studiu britanic din 2022 a scos la iveală amploarea acestei poluări la nivel global.
Medicamente precum antidepresivele, antibioticele și anxioliticele, după utilizare, ajung să polueze mediul prin diverse rute: eliminare prin urină și fecale, tratarea ineficientă a apelor uzate, deversări industriale sau erori de sortare.
O echipă de la Universitatea de Științe Agricole din Umeå a realizat un experiment în râul Dal, în care somonii tineri au fost expuși la doze mici de clobazam, un anxiolitic des utilizat.
Peștii au fost echipați cu dispozitive care eliberau substanța activă în corpul lor, iar trasatorii în miniatură au permis urmărirea migrației lor.
Studiul publicat în revista Science pe 10 aprilie 2025 arată că clobazam a sporit succesul migrației somonilor spre Marea Baltică, mai mulți somoni tratați reușind să ajungă acolo comparativ cu cei netratați.
În afară de succesul migrator, cercetătorii au remarcat modificări comportamentale, cum ar fi alterarea „comportamentului de bancă”, în care peștii înoată împreună pentru a se proteja de prădători.
Grupurile de somoni au devenit mai puțin strânse și sincronizate, sugerând că reducerea prudenței și a simțului pericolului le-a permis să migreze mai repede, dar și mai expuși la prădători.
Este important să amintim că în natură există aproximativ o mie de molecule farmaceutice, un fenomen ce afectează toate regiunile.
Cu toate că există decenii de date științifice în acest sens, nu s-au luat măsuri semnificative pentru a îmbunătăți filtrarea acestor substanțe, în special din apele uzate domestice și industriale, precum și din activitățile agricole.
