Afantazia, o afecțiune rară care îi face pe oameni incapabili să vizualizeze imagini în imaginația lor ar putea avea efecte mai mari asupra minții decât știam noi, spun oamenii de știință.
Afantazia, denumită uneori „imaginația oarbă”, este cunoscută încă din secolul al XIX-lea, dar a atras o atenție științifică semnificativă doar în ultimii ani.
Aceste studii ne spun mai multe despre modul în care afantazia se manifestă la oameni, dezvăluind, în același timp, noi perspective asupra a cât de importantă este imaginea mentală ca o componentă a altor funcții ale creierului, cum ar fi memoria.
În 2020, o echipă de cercetători condusă de omul de știință Alexei Dawes de la Universitatea din New South Wales (UNSW) din Australia a descoperit că persoanele cu afantazie au arătat o capacitate redusă de a-și aminti trecutul și de a-și imagina viitorul, pe lângă faptul că își amintesc mai puține vise (și adesea cu mai puține detalii).
Acum, într-un nou studiu, unii dintre aceiași oameni de știință au descoperit noi dovezi ale impactului afantaziei asupra memoriei și imaginației noastre despre viitor.
„Memoria episodică și proiectarea viitoare sunt similare din punct de vedere funcțional”, explică Dawes, cercetător la Centrul RIKEN pentru Știința Creierului din Japonia, într-o postare pe Twitter despre noile descoperiri.„Ambele sunt procese cognitive de zi cu zi care implică simularea reconstructivă a evenimentelor, însoțite de obicei de reluare senzorială sub formă de imagini vizuale”.
Cum acționează afantazia
În timp ce aceste imagini vizuale interioare sunt ceva ce mintea noastră evocă în mod continuu, există încă multe lucruri pe care nu le știm despre modul în care aceste imagini influențează capacitatea noastră de a ne aminti, de fapt, episoadele din trecut.
Pentru a explora acest lucru, Dawes și colegii cercetători au efectuat un experiment cu aproximativ 60 de participanți, dintre care jumătate au experimentat afantazie, cealaltă jumătate fiind persoane cre nu suferă de afecțiune, acționând ca un grup de control.
În cadrul experimentului, participanții au finalizat un test, pentru a evalua componentele memoriei autobiografice la adulți. În versiunea realizată, participanților li s-a cerut să-și amintească șase evenimente de viață (amintiri reale) și să-și imagineze șase evenimente viitoare ipotetice, bazate pe indicii de cuvinte, oferind descrieri detaliate scrise ale fiecăruia.
Rezultatele au arătat că participanții afantazici au generat semnificativ mai puține detalii episodice decât participanții din grupul de control, atât pentru evenimentele trecute, cât și pentru cele viitoare.
Acestea au inclus imagini vizuale semnificativ mai slabe, imagini de obiecte și imagini de mediu, au descoperit cercetătorii. Dar au remarcat că persoanele cu afantazie au obținut un scor similar cu grupul de control privind capacitatea de imagine spațială.
„Cel mai important, studiul actual oferă primele dovezi comportamentale robuste că absența imaginilor vizuale este asociată cu o capacitate semnificativ redusă de a simula trecutul și de a construi viitorul”, scriu cercetătorii.„Participanții afantazici au generat semnificativ mai puține detalii interne decât ceilalți, indiferent de direcția temporală, ceea ce indică faptul că descrierile lor de evenimente au fost mai puțin bogate episodic și mai puțin specifice decât participanții cu imagini vizuale”.
Deși nu putem estima încă amploarea impactului, cercetătorii spun că este clar că capacitatea de a genera imagini vizuale este importantă pentru construcția mentală a evenimentelor, fie că reconstruim amintiri din viața reală, fie că ne imaginăm scenarii care nu au avut loc.
