Un crustaceu venit peste Atlantic a transformat iazul Berre într-un câmp de luptă. În a doua jumătate a lunii septembrie, pescarul Baptiste Giacomoni a adunat doar o cincime din câștigurile obișnuite pentru acea perioadă.
Motivul: un crab albastru, puternic și aproape de neoprit, care a colonizat laguna în câteva luni. Specia, numită științific Callinectes sapidus, este cunoscută local drept Terminator. Și nu degeaba.
Poate trăi în apă dulce, sărată sau salmastră, parcurge până la 15 km alternând înotul cu mersul, iar în atac își deschide ghearele pe o lățime de până la 40 cm. Măsoară între 15 și 24 de centimetri, față de speciile locale care abia ating 5 până la 6 centimetri.
O femelă poate depune 2,2 milioane de ouă de câteva ori pe an – un ritm care face ca populația să explodeze mai repede decât pot oamenii de știință să o monitorizeze.
De ce unii pescari au pierdut 80% din venituri
Consecințele sunt directe și financiare. În plasele pescarilor nu mai apar anghilele și barbunii, ci doar aceste crustacee colorate care sfâșie fileurile.
Franck Roman, a patra generație care pescuiește în iazul Berre, spune fără ocolișuri că e cea mai gravă criză trăită vreodată – nici meduzele, nici poluarea nu i-au forțat să se adapteze atât de brutal. În zonele afectate, veniturile anuale au scăzut cu până la 80%.
După douăzeci de ani de investiții, un pescar își strânge în fiecare zi plasele găurite: anghilele scapă pe găuri, crabii rămân prinși, parcă în batjocură. Italia oferă un semnal de alarmă.
În Delta Po, proliferarea crabilor albaștri a dus la o scădere de 75 până la 100% a producției de midii în unele lagune în 2023.
Un studiu arată o scădere de aproximativ 72% a producției de scoici de Manila între perioada 2010-2010-2024, generând pierderi de 5 milioane de euro în jurul anului 2023 și în jurul anului 2024.
Lupta împotriva crabului albastru trece prin bucătărie?
Invazia nu este nouă. Primul semnal pe coasta franceză a fost înregistrat în anii 1960, în Etang de Berre. Atunci, aparițiile au fost rare – pescarii consultați raportau doar 2 până la 3 pe an. Dar din septembrie 2023, totul s-a accelerat.
Pescarii profesioniști au alertat asupra capturilor tot mai frecvente și a daunelor provocate plaselor. Acum, iazul pare un mediu optim pentru crab pe tot parcursul anului.
O legendă spune că ar fi sosit cu navele de război americane din al Doilea Război Mondial, iar al doilea val, mai puternic, e pus pe seama încălzirii globale. Soluția propusă sună aproape ironic: transformă-l în delicatesă.
Numele său științific, Callinectes sapidus, înseamnă „înotător bun și gustos”. Un sondaj realizat în 899 de orașe din Franța arată că 92% dintre cei chestionați ar fi dispuși să îl consume, cu un preț acceptat între 15 și 19 euro în restaurante și între 6 și 9 euro pe kilogram la peșterii.
Dar există un obstacol: în Provence nu există cultura consumului de crab, spre deosebire de Bretania sau Statele Unite, unde specia e atât de apreciată încât a dispărut. Experiența italiană temperează optimismul.
Deși capturile și vânzările au cresput puternic din 2018, culminând cu un boom în 2023, prețul pe kilogram s-a prăbușit, iar costurile de eliminare a excedentelor au dus la un echilibru economic negativ în 2024 – o pierdere de aproximativ 700.000 de euro.
Lupta cu Terminator nu se câștigă doar cu rețete de gătit.
