Franța nu are aproape nicio producție proprie de somon. În curând, ar putea avea o fermă de dimensiuni industriale, dar nu în mare, ci pe uscat, pe un teren industrial lăsat pradă uitării pe coasta Atlanticului.
Proiectul de la Verdon-sur-Mer, în vârful Médocului, a primit undă verde din partea autorităților, iar decizia a împărțit deja opiniile. Guvernul vede în el o șansă de suveranitate alimentară și reindustrializare.
O coaliție de ONG-uri și profesioniști din estuarul Girondei vede, dimpotrivă, un pericol pentru apă, biodiversitate și ocupațiile tradiționale. Somonul e, de mult, peștele preferat al francezilor.
Consumul trece de 200.000 de tone pe an, însă 99% din peștele ajuns pe mese vine din import, în special din Norvegia și Scoția. Din cauza verilor prea calde, a condițiilor de mediu și a legislației care interzice pescuitul, Franța a rămas aproape fără producție locală.
Tocmai de aceea, o instalație terestră de tip RAS – un sistem de acvacultură care filtrează și reutilizează apa în circuit închis – a fost propusă ca soluție.
Proiectul de 10.000 de tone primește undă verde
În spatele proiectului stă Saumon du Médoc, filiala locală a companiei Pure Salmon, deținută de fondul de investiții 8F Asset Management, cu sediul în Singapore. Planul vizează 10.000 de tone de somon anual, adică aproximativ 2,5 milioane de pești, ceea ce ar acoperi circa 5% din consumul intern.
Ar urma să fie create 250 de locuri de muncă. Autoritățile au semnat actul care permite pornirea lucrărilor pe 3 august 2026: prefecta regiunii Nouvelle-Aquitaine, Sophie Brocas, a aprobat proiectul după o procedură care a inclus consultare publică și analize ale impactului asupra mediului.
Concret, pe un fost amplasament industrial-portuar, în hangare, se va întinde o unitate de 14 hectare. În 24 de bazine, apa va fi tratată și reintrodusă continuu în sistem, iar peștii vor primi hrană care respectă standarde de sustenabilitate și exclude antibioticele.
Șantierul este programat să înceapă în septembrie 2027, primele ouă ar urma să fie introduse în 2029, iar comercializarea e așteptată în 2031. Decizia nu a fost lipsită de tensiuni.
Fosta ministră a Tranziției Ecologice, Monique Barbut, s-a arătat reticentă, dar prefectura Gironde a promis un control riguros asupra calității aerului, resurselor de apă, mediului acvatic, biodiversității și deșeurilor.
Ce riscuri văd opozanții în ferma de somon?
Opozanții rămân, însă, pe poziții. Greenpeace, L214, Bloom și Seastemik, alături de profesioniștii din estuarul Girondei, atrag atenția că două milioane de m³ de apă ar urma să fie pompați anual din pânzele freatice.
Apele uzate, sub formă de nămol, ar fi evacuate în apropierea zonelor Natura 2000, ceea ce ar putea afecta pescuitul local și crescătorii de stridii.
Iar densitatea din fermă – între 80 și 120 kg de pește pe metru cub, față de maximum 25 kg în crescătoriile din larg – reprezintă un alt motiv de dispută.
