Un inel uriaș de oțel și cabluri supraconductoare, capabil să stocheze de trei ori mai multă energie decât orice magnet similar construit până acum, tocmai a trecut cu bine testul final.
Nu este doar o performanță de laborator: acest magnet toroidal de 582 de tone, în formă de D, cu 21 de metri lungime și 12 metri lățime, reprezintă piatra de temelie a celui mai ambițios reactor cu plasmă din lume. Și a fost realizat integral la Hefei, în estul Chinei.
Institutul de Fizică a Plasmei al Academiei Chineze de Științe a finalizat testarea completă a bobinei la sfârșitul lunii iunie. Rezultatul nu este doar o reușită tehnică, ci o schimbare majoră în peisajul competiției globale pentru fuziunea nucleară.
Destinația acestui magnet inelar este Burning Plasma Experimental Superconducting Tokamak (BEST), programat să fie gata la sfârșitul anului 2027. O mașină care, spune calendarul oficial chinez, ar trebui să producă primii wați de electricitate prin fuziune în jurul anului 2030.
Pentru a înțelege scara, uită de metricile obișnuite. Această bobină cântărește cât 300 de camionete Ford F-150 topite împreună într-un singur inel.
Volumul său este de 1,3 ori mai mare decât al magneților comparabili de la reactorul ITER de la Cadarache, iar energia stocată este de trei ori mai mare.
Când toate cele 16 bobine-surori identice vor fi asamblate, fiecare transportând 100 de kiloamperi, câmpul magnetic generat în centru va atinge 6,5 Tesla. De peste patru ori mai puternic decât un RMN de spital, înfășurat pe o structură la fel de mare ca o clădire cu patru etaje culcată pe o parte.
Fără heliu lichid, nicio plasmă stabilă
Secretul fizic este simplu și radical: niciun conductor obișnuit nu poate suporta un asemenea curent fără să se topească. Un fir de cupru ar degaja căldură în câteva secunde, risipind energia.
Soluția, cunoscută din anii ’80, dar aplicată acum la o scară fără precedent, constă în răcirea cablurilor la –269 de grade Celsius, cu heliu lichid. La această temperatură, aliajele speciale își pierd complet rezistența electrică.
Curentul circulă fără pierderi, atingând intensități extreme, fără a încălzi nimic. Astfel, bobina poate levita o plasmă încălzită la 150 de milioane de grade – mai fierbinte decât miezul Soarelui – fără ca vreun perete să intre în contact cu ea.
Orice atingere fizică ar vaporiza instantaneu materialul. Câmpul magnetic acționează ca o cușcă invizibilă, modelând norul de particule într-un tor stabil. Dar această rezervă uriașă de energie magnetică nu este un exercițiu de forță gratuit.
Cu cât bobina stochează mai multă energie, cu atât câmpul este mai stabil și capabil să absoarbă instabilitățile plasmatice – acele mici perturbări care, în fuziune, pot degenera rapid într-o „perturbare” catastrofală. O plasmă prost conținută se poate prăbuși pe pereți în câteva milisecunde.
Marja suplimentară oferită de acest magnet este decisivă pentru a opera o plasmă în mod continuu, nu doar pentru câteva secunde.
Cum au scăzut costurile cablurilor supraconductoare cu 75%
În spatele acestei performanțe se ascunde și un progres economic. Echipa a mobilizat șase ani de muncă pentru a echilibra performanța cu costurile.
Au depășit peste zece tehnologii cheie, iar prețul benzii supraconductoare de înaltă temperatură a scăzut de la 400 de yuani la 100 de yuani pe metru – o reducere cu 75%.
Un detaliu aparent minor, dar care condiționează viabilitatea comercială a viitoarelor reactoare: fără cabluri accesibile, nicio centrală de fuziune nu va fi vreodată rentabilă. Totuși, entuziasmul trebuie temperat.
Această bobină, oricât de spectaculoasă, nu produce încă niciun watt de electricitate. Testul a confirmat doar componenta la scară de reactor – un pas între dispozitivele experimentale și sistemele demonstrative.
Un oficial ASIPP citat de Global Times a reamintit că testele reprezintă circa 80% din sarcină; urmează asamblarea completă a mașinii și teste de durabilitate pe termen lung.
Foaia de parcurs chineză este însă tranșantă: BEST finalizat la sfârșitul lui 2027, generare de energie vizată în jurul anului 2030, înainte ca un reactor demonstrativ să devină prima centrală de fuziune din lume.
China a investit cel puțin 6,5 miliarde de dolari în proiecte de fuziune comercială între 2023 și septembrie 2025, potrivit unui think tank american specializat în politici tehnologice.
Această bobină de 582 de tone este doar o piesă, cu siguranță spectaculoasă, dintr-un pariu industrial care se întinde pe decenii întregi.
Fiecare cablu răcit, fiecare tesla câștigat, fiecare yuan economisit la bandă supraconductoare – toate converg către o singură întrebare: poate omenirea să închidă soarele într-o cușcă de oțel și heliu lichid? Răspunsul se scrie acum, la Hefei.
