Un erbicid folosit pe scară largă ar putea hrăni una dintre cele mai mari crize ale medicinei moderne: rezistența la antibiotice.
Pe măsură ce dezbaterea publică s-a concentrat asupra impactului glifosatului asupra sănătății umane și a mediului, un studiu apărut în martie 2026 în jurnalul Frontiers in Microbiology deschide o direcție îngrijorătoare.
Cercetătorii argentinieni de la Departamentul de Microbiologie al Universității din Buenos Aires susțin că bacteriile care învață să suporte stresul chimic provocat de această moleculă ar putea dobândi, în același timp, arme de apărare împotriva medicamentelor din spitale.
Glifosatul, ingredientul activ din celebrul erbicid Roundup, nu este un antibiotic. Mecanismul său vizează plantele, nu oamenii. Însă microbiologii au observat că unele bacterii, confruntate cu agresiunea chimică a acestei substanțe, își activează pompe celulare menite să elimine toxinele.
Exact aceleași mecanisme le pot ajuta să respingă și antibiotice, inclusiv pe cele considerate de ultimă instanță.
Bacterii din deltă, rezistente la 16 antibiotice
Pentru a testa această ipoteză, autorii au colectat 68 de tulpini bacteriene din sedimentele unei zone umede protejate din Delta Paraná, un sit fără aplicare directă de erbicide.
Chiar și acolo, departe de câmpurile tratate, anumite bacterii au arătat o toleranță ridicată la glifosat și la alte substanțe similare.
Printre ele s-au numărat specii din grupul Enterobacter, întâlnite în sol și apă, dar și agenți patogeni cunoscuți precum Escherichia coli și Staphylococcus aureus.
Expuse la nu mai puțin de 16 antibiotice diferite, aceste bacterii au demonstrat o rezistență puternică, chiar și față de medicamentele de salvare. Analizele genetice au relevat o legătură strânsă între tulpinile tolerante la erbicid din mediu și cele rezistente la antibiotice din spitale.
Nu înseamnă că bacteriile migrează direct de pe câmp în saloane, dar sugerează o conexiune microbiană între soluri, ape și unitățile medicale.
Cercetători cer integrarea în evaluări, dar rămân incertitudini
Descoperirea apare pe fondul unui cadru european deja tensionat. Din 2015, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a clasat glifosatul drept cancerigen probabil.
Deși Comisia Europeană i-a reînnoit autorizația în 2023 pentru încă zece ani, statele membre aplică restricții naționale divergente. Franța, de exemplu, interzice utilizarea acolo unde există alternative disponibile. În acest peisaj, studiul argentinian adaugă un nou strat de incertitudine.
Cercetătorii cer ca rezultatele lor să fie integrate în evaluările viitoare ale pesticidelor, pentru a monitoriza circulația genelor de rezistență în mediu. Totuși, alți specialiști avertizează că experimentul nu a comparat sistematic zone tratate cu glifosat și zone netratate.
Fără această comparație, dovezile rămân incomplete și nu pot stabili o relație de cauză-efect între moleculă și rezistența bacteriană la antibiotice.
