Noaptea abia începea când cineva a observat ceva ce nu avea ce căuta acolo. O dronă cu un declanșator atașat zăcea pe asfaltul aeroportului Leipzig/Halle, la doar câțiva metri de un Antonov ucrainean. Era 4 spre 5 august 2026, iar mecanismul menit să provoace o explozie nu funcționase.
Norocul, nu priceperea cuiva, a împiedicat un dezastru pe una dintre cele mai sensibile platforme aeriene din Germania. Totul a început cu puțin înainte de miezul nopții. Un angajat al aeroportului a reperat un obiect zburător neidentificat în apropierea pistei de sud.
Alertă imediată: mai multe zboruri, inclusiv un avion de pasageri, au fost redirecționate spre alte aeroporturi. Pista a fost închisă parțial, iar în acest haos, un avion cargo DHL a fost nevoit să renunțe la aterizare.
La aproximativ 400 de metri deasupra solului, la circa șase kilometri de aeroport, aeronava a lovit ceva. Pilotul a reușit să păstreze controlul și a ales să devieze spre Hanovra, aflat la aproape 200 de kilometri distanță, în loc să încerce o întoarcere riscantă la Leipzig.
O a doua dronă a lovit cargoul DHL?
La prima vedere, daunele de pe nasul unui cargou DHL păreau banale. O pasăre, poate, sau un impact minor. În realitate, anchetatorii își pun acum întrebări mult mai incomode: oare aeronava s-a ciocnit cu o a doua dronă, una care a dispărut fără urmă?
Abia la sol, după aterizare, amploarea pagubelor a devenit clară. Cabina avea urmele unui șoc puternic, suficient de violent pentru a zgudui cargoul, dar nu atât de grav încât să pericliteze zborul. Anchetatorii însă nu au găsit nicio rămășiță care să explice exact ce a fost lovit.
Rămâne ipoteza unei a doua drone, complet diferită de cea descoperită întreagă pe asfalt. Această dronă ridică la rândul ei semne de întrebare. Pachetul atașat a fost testat pozitiv la nitrați, ceea ce confirmă prezența unui material exploziv. Doar că detonatorul s-a dovedit defect.
O eroare de proiectare, poate, sau o blocare mecanică – oricare ar fi fost cauza, explozia a fost evitată la limită. Poliția nu a spus până acum cine a pilotat drona, cum a ajuns aceasta în zona de marfă ori dacă era destinată să detoneze.
Precedentul din 2024 contrazice negările Moscovei
Tensiunea, însă, depășește cu mult granițele aeroportului. Leipzig/Halle este un hub logistic esențial pentru DHL și o bază folosită de Antonov Airlines pentru a sprijini efortul de război al Ucrainei. Iar ucrainenii nu au ezitat să acuze Moscova.
Ambasadorul Ucrainei în Germania, Oleksii Makeiev, a spus-o răspicat la Welt TV: „Cine altul decât Rusia ar putea fi?”. Germania, însă, a fost mai rezervată. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Leonard Kaminski, a evitat orice legătură directă cu un precedent din 2024.
Doar că precedentul există și nu poate fi ignorat. În iulie 2024, un incendiu a izbucnit chiar la Leipzig/Halle, într-o serie de atacuri incendiare petrecute în mai multe țări europene. Atunci, un dispozitiv incendiar a aprins un container de marfă.
Potrivit autorităților baltice, operațiunea fusese organizată și supravegheată de cetățeni ruși legați de serviciile militare ruse de informații.
Patru pachete făceau parte dintr-un test pentru un plan rusesc de a declanșa explozii pe zboruri de marfă cu destinația Statele Unite, cu dispozitive ascunse în perne de masaj vibrante. Rusia a negat sistematic orice implicare, dar nu a oferit niciodată probe care să contrazică acuzațiile.
Acum, aeroporturile europene nu trebuie să se teamă doar de cei care încearcă să pătrundă în depozite. Pericolul poate veni din aer, de la mașini zburătoare mici, capabile să se strecoare neobservate în apropierea celor mai protejate zone ale traficului aerian.
Ceea ce s-a întâmplat la Leipzig ar putea fi doar un semnal. Unul pe care nimeni nu și-l mai permite să-l ignore.
