Intestinul se reînnoiește constant – până când, la un moment dat, procesul se blochează. Odată cu vârsta, această uzină de regenerare celulară încetinește, iar pereții devin mai poroși, lăsând loc inflamațiilor și bolilor metabolice.
Și dacă vinovatul nu ar fi chiar celulele noastre, ci miliardele de bacterii care trăiesc în noi? Un experiment radical tocmai a arătat că, înlocuind flora intestinală a unor șoareci bătrâni cu cea a unor rozătoare tinere, întregul sistem digestiv a fost resetat.
Pentru a înțelege de ce, trebuie să coborâm la nivelul mucoasei intestinale – un țesut supus unei presiuni permanente, care se reînnoiește la fiecare câteva zile. Această muncă titanică este condusă de celule stem specializate.
Însă, pe măsură ce anii trec, aceste celule obosesc, se divid mai rar, iar epiteliul devine fragil. Biologii știau de mult că, odată cu îmbătrânirea, atât celulele stem, cât și microbiota suferă modificări. Ce nu știau era dacă între cele două există o legătură de cauză și efect.
Echipa condusă de Hartmut Geiger, de la Universitatea din Ulm, și Yi Zheng, de la Spitalul de Copii Cincinnati, a ales o metodă directă: au prelevat fecale de la șoareci tineri și le-au transplantat în tractul digestiv al șoarecilor vârstnici. Rezultatul a depășit orice așteptare.
În doar câteva săptămâni, celulele stem ale rozătoarelor bătrâne și-au reluat activitatea, iar mucoasa intestinală a început să se regenereze cu o viteză comparabilă cu cea a unui animal tânăr.
Mai mult, atunci când au fost expuși la radiații care lezează intestinul, șoarecii tratați s-au vindecat mult mai rapid – ca și cum ceasul biologic ar fi fost dat înapoi. Mecanismul ascuns în spatele acestei întineriri este și mai stupefiant.
Cercetătorii au descoperit că o bacterie numită Akkermansia – până acum considerată un superstar al microbiotei, asociată cu protecția împotriva obezității și a depresiei – poate avea și o față întunecată.
În intestinul unui șoarece în vârstă, atunci când devine prea abundentă, Akkermansia începe să suprime semnalele care le spun celulelor stem să se dividă. Practic, aceeași bacterie care într-un organism tânăr este benefică, într-unul bătrân devine un frânar al regenerării.
Nu există microbi „buni” sau „răi” în sine – totul depinde de context și de vârstă. Desigur, un sistem digestiv uman este incomparabil mai complex decât cel al unui șoarece.
Dar implicațiile acestui studiu, publicat în Stem Cell Reports, sunt uriașe: ele sugerează că îmbătrânirea celulelor stem nu este un destin ireversibil.
Dacă putem modifica compoziția microbiotei, am putea, poate, să păstrăm tinerețea intestinelor noastre – și să ținem la distanță bolile care vin odată cu înaintarea în vârstă.
