Bolile autoimune lovesc femeile de patru ori mai des decât pe bărbați. Până acum, vinovatul părea simplu: hormonii. Dar nimeni nu putea explica de ce sistemul imunitar al femeilor se întoarce atât de des împotriva propriului corp. O echipă de cercetători australieni a decis să privească mai adânc.
Nu doar în sânge, ci în fiecare celulă în parte. Au analizat peste un milion de celule imune, una câte una, de la 982 de voluntari – 564 de femei și 418 de bărbați.
Folosind o tehnică numită secvențierea ARN-ului cu o singură celulă, au urmărit comportamentul fiecărei celule albe, nu o medie statistică. Rezultatul a dezvăluit ceva nevăzut până acum: peste o mie de „comutatoare” genetice care se activează complet diferit în funcție de sex.
Adevărata surpriză a venit când au comparat strategiile de apărare. La bărbați, sistemul imunitar se bazează pe monocite – niște celule de patrulare care fac mai ales reparații și întreținere.
O armată calmă, eficientă împotriva infecțiilor obișnuite, dar care îi lasă vulnerabili la cancere și infecții clasice. La femei, în schimb, arsenalul e dominat de limfocite B și T, programate să fie mereu în alertă maximă.
O hipervigilență care le ajută să învingă rapid virusurile, dar care le face mult mai predispuse să atace din greșeală țesuturile proprii – declanșând lupus, scleroză multiplă și alte boli autoimune.
Poate cea mai tulburătoare descoperire: aceste comutatoare biologice nu se află doar pe cromozomii sexuali X și Y, ci sunt împrăștiate și pe cromozomii comuni, pe care îi au toți oamenii.
Cercetătorii au identificat deja doi factori declanșatori specifici, foarte activi la femei, direct legați de lupusul eritematos sistemic. Descoperirea zguduie din temelii modul în care medicii tratează inflamația.
Timp de decenii, antiinflamatoarele au fost prescrise la fel pentru toți pacienții, indiferent de sex.
Acum, geneticienii cer o schimbare radicală: tratamentele viitoare nu trebuie să vizeze doar boala, ci și semnătura imunitară unică a fiecărui pacient – adaptată sexului biologic, dar și profilului genetic individual.
Studiul publicat în The American Journal of Human Genetics deschide calea către o medicină cu adevărat personalizată. O întrebare rămâne: cât de repede vor ajunge aceste descoperiri în cabinetele medicilor?
