O cercetare recentă, desfășurată pe un eșantion considerabil, aduce în prim plan o legătură surprinzătoare: se pare că un nivel crescut de obsesie față de viețile celebrităților ar putea fi asociat cu scoruri mai slabe la testele cognitive.
Totuși, natura exactă a acestei relații rămâne un mister, fiind dificil de stabilit dacă fascinația pentru figurile publice este cauza sau, dimpotrivă, o consecință a unor abilități cognitive diminuate. De
-a lungul a aproape două decenii, studiile anterioare care au investigat conexiunea dintre cultul celebrităților și performanțele cognitive au oferit rezultate contradictorii.
Unele dintre ele sugerau o tendință de scădere a performanțelor cognitive odată cu intensificarea adorației față de vedete, în timp ce altele nu au identificat nicio legătură semnificativă între aceste aspecte.
Dorind să aprofundeze înțelegerea acestei asocieri, o echipă de cercetători a extins lucrările anterioare, aplicând teoria inteligenței în doi factori a lui Cattell pe un grup de adulți maghiari. Detaliile complete ale acestei investigații au fost publicate în prestigiosul jurnal BMC Psychology.
Pentru a realiza studiul, cercetătorii au recrutat 1.763 de persoane, majoritatea bărbați (aproximativ două treimi), pentru a participa la un sondaj online.
Toți participanții au fost supuși la două sub-teste de inteligență, special concepute pentru a evalua abilitățile de vocabular și pe cele legate de manipularea simbolurilor numerice.
Pe lângă testele cognitive, voluntarii au completat și chestionare menite să le măsoare stima de sine, folosind scala Rosenberg, și nivelul de obsesie față de celebrități, prin intermediul scalei de atitudine față de celebrități. Cercetătorii au identificat trei niveluri distincte de obsesie.
Primul, denumit „divertisment social”, îi includea pe cei al căror interes pentru vedete se limita la discuții ocazionale despre viața acestora cu prietenii. Al doilea nivel, „intens-personal”, descria o preocupare mult mai profundă, marcată de gânduri compulsive despre celebrități.
Cel de-al treilea nivel, considerat „patologic-limită”, se referea la persoanele care ar fi dispuse să facă aproape orice, la cererea celebrităților lor preferate.
În plus, au fost colectate și date despre bunăstarea materială subiectivă, venitul familial actual și informații sociodemografice generale. Analiza rezultatelor a relevat o asociere directă și semnificativă între cultul celebrităților și performanțe mai slabe la testele cognitive.
Această legătură nu a putut fi explicată prin factori demografici sau socio-economici, sugerând o influență independentă a obsesiei. Cu toate acestea, mecanismul exact prin care se produce această asociere rămâne încă un subiect de cercetare.
Autorii studiului avansează două ipoteze pentru a explica aceste constatări.
O primă teorie sugerează că obsesia pentru celebrități ar putea diminua capacitățile cognitive din cauza nivelului intens de concentrare și atenție necesar pentru a menține acea „legătură emoțională unilaterală” cu o persoană publică.
O altă explicație posibilă este că indivizii cu un nivel de inteligență mai ridicat ar putea fi mai puțin înclinați să idolatrizeze celebritățile, datorită unei capacități superioare de a recunoaște și a decodifica „strategiile de marketing” complexe, menite să glorifice aceste personaje publice.
