În inima Poloniei, o echipă de experți în zoologie și biologie evolutivă a dezvăluit o descoperire cel puțin neobișnuită, legând existența păsărilor de megaturile de țigară.
Încercând să descifreze misterul motivului pentru care anumite păsări adună și aduc aceste resturi toxice în cuiburile lor, cercetătorii au ajuns la o concluzie surprinzător de pozitivă, cel puțin pe termen scurt.
Să ne amintim că megaturile de țigară reprezintă cea mai răspândită formă de deșeuri de pe planeta noastră, cu o producție anuală ce depășește uluitoarea cifră de 5.000 de miliarde de unități.
Acestea nu sunt doar omniprezente, ci și extrem de toxice și non-biodegradabile, constituind o sursă majoră de poluare; un singur megat poate contamina aproximativ 500 de litri de apă.
Ele conțin în jur de 2.500 de substanțe nocive, printre care acetatul de celuloză, un tip de plastic ce necesită ani buni pentru a se descompune.
Impactul lor asupra faunei, în special în oceane, este deja bine documentat, cu microplastice identificate la 70% dintre păsările marine și 30% dintre țestoasele de mare. Dar ce-ar fi dacă, paradoxal, anumite animale ar reuși totuși să tragă un beneficiu din megaturile de țigară?
Această întrebare a stat la baza studiului realizat de experți de la Universitatea din Lodz, Polonia, ale cărui concluzii au fost publicate în revista Animal Behaviour pe 27 ianuarie 2026.
Pornind de la observații anterioare care indicau colectarea regulată a megaturilor de către păsări, cercetătorii și-au concentrat atenția asupra unei populații de pițigoi albaștri, Cyanistes caeruleus, care viețuiau în apropierea campusului universitar.
Ei au conceput un experiment ingenios, instalând trei tipuri diferite de cuiburi pentru a înțelege mai bine obiceiurile și starea de sănătate a păsărilor, precum și impactul potențial al megaturilor.
Primul tip de cuib era compus din elemente naturale, identice cu cele pe care păsările le-ar fi utilizat în mod obișnuit. Al doilea cuib era realizat din elemente sterile, iar al treilea conținea, în mod deliberat, megaturi de țigară.
La treisprezece zile după eclozarea ouălor, autorii studiului au prelevat câte trei pui din fiecare cuib pentru analize detaliate.
Rezultatele au fost revelatoare: puii născuți în cuiburile cu elemente sterile și în cele care conțineau megaturi s-au dovedit a fi într-o stare de sănătate mai bună decât cei din cuiburile naturale.
Mai mult, cuiburile îmbogățite cu megaturi prezentau o cantitate semnificativ mai mică de paraziți, cum ar fi purici și căpușe, comparativ cu cele naturale.
Aceste dovezi adunate de cercetătorii polonezi vin să completeze descoperirile anterioare ale lui Constantino Macías Garcia, specialist în ecologie evolutivă la Universitatea Națională Autonomă din Mexic (UNAM).
Studiul său, publicat într-o revistă suedeză în 2017, se axase pe cinteza mexicană (Haemorhous mexicanus). Această specie încorpora în mod voluntar între 8 și 10 megaturi de țigară în fiecare cuib, facilitând astfel contactul puilor cu substanțele chimice, în special pentru a combate căpușele.
Conform studiului mexican, atât procesul de eclozare, cât și perioada de creștere a penelor puilor decurgeau în condiții mai bune atunci când cuibul conținea megaturi. Mai mult, răspunsul imunitar al puilor era, de asemenea, mai eficient.
Însă, această relație neașteptată nu este lipsită de pericole. Cercetările mexicane au raportat și existența unor leziuni genetice, cel mai probabil cauzate de aceleași substanțe chimice prezente în megaturi.
Deocamdată, oamenii de știință nu dispun de suficiente date pentru a înțelege pe deplin impactul pe termen lung al acestei expuneri.
Descoperirea subliniază complexitatea interacțiunilor din natură, oferind o perspectivă intrigantă asupra modului în care unele specii se adaptează chiar și la cele mai invazive elemente introduse de om, deși cu un cost potențial considerabil.
