Un studiu recent, realizat de cercetători australieni, aruncă o nouă lumină asupra viitorului energiei solare, sugerând că o parte semnificativă a panourilor fotovoltaice ar putea îmbătrâni mult mai rapid decât se anticipa.
Această descoperire are potențialul de a influența costurile energiei regenerabile, a căror stabilitate depinde în mare măsură de durata de viață a acestor tehnologii. Energia solară fotovoltaică este adesea celebrată drept motorul tranziției către o lume mai verde.
Popularitatea sa crește rapid, costurile de fabricație scad, iar potențialul de instalare atât pentru locuințe, cât și pentru afaceri este imens, captivând chiar și viziunea lui Elon Musk. Însă, viabilitatea economică a acestei surse de energie depinde crucial de durata de viață a panourilor.
Investiția inițială, substanțială, este amortizată pe termen lung – adesea 30 de ani, sau chiar 50 pentru cele mai rezistente sisteme – cu cheltuieli minime de întreținere și fără costuri pentru combustibil.
O degradare mai rapidă decât se anticipa, descoperită acum, riscă să anuleze aceste avantaje, crescând costul final al energiei.
Tocmai această degradare accelerată a stat în centrul unei cercetări ample, realizate de Universitatea New South Wales din Australia și publicate în ianuarie 2026 în volumul 16 al revistei IEEE Journal of Photovoltaics.
Analizând producția a aproximativ 11.000 de panouri fotovoltaice instalate în diverse colțuri ale lumii, oamenii de știință au ajuns la o concluzie notabilă.
Deși rata medie de degradare se situează la 0,9% pe an, un sfert dintre panouri (25%) se confruntă cu o uzură semnificativ mai rapidă, de 1,35% anual.
Mai mult, circa 8% dintre aceste sisteme înregistrează o degradare chiar și de 1,8% pe an, ceea ce înseamnă că aproape unul din zece panouri îmbătrânește de două ori mai repede decât media generală.
„Un număr considerabil de module fotovoltaice se degradează mult mai rapid decât media, creând o ‘coadă lungă’ în distribuția ratelor de degradare. Această situație reprezintă o provocare majoră pentru fiabilitatea și viabilitatea financiară a proiectelor solare”, subliniază autorii studiului.
Această durată de viață predictibilă este esențială pentru atragerea investitorilor și a clienților. Cercetătorii australieni au identificat, așadar, un risc semnificativ, crucial pentru piața energiei solare, independent de obiectivele globale de tranziție energetică și ecologică.
În căutarea cauzelor acestei degradări premature, s-a constatat că, în general, climatul local nu este un factor determinant, excepție făcând doar zonele cu temperaturi extrem de ridicate, unde o degradare accelerată era deja cunoscută.
Fenomenul de „coadă lungă” este explicat, în schimb, de trei factori principali. Primul se referă la apariția unor mici defecte în cascadă, printre care se numără și problemele legate de o etanșeitate imperfectă, ce permite pătrunderea umidității.
Al doilea factor este reprezentat de posibilele defecțiuni timpurii care pot surveni rapid, la scurt timp după punerea în funcțiune a panourilor.
În fine, al treilea element important constă în agravarea, în timp, a unor mici imperfecțiuni nedetectate în timpul procesului de fabricație, mentenanță sau întreținere a panourilor.
Pe baza acestor descoperiri, cercetătorii sugerează o înțelegere mai aprofundată și o atenuare rapidă a interacțiunilor dintre diversele moduri de degradare. Aceasta ar putea implica, de exemplu, selecția mai atentă a anumitor componente cheie.
Autorii studiului menționează în mod special „folia de fund” (backsheet), stratul polimeric protector situat pe spatele modulelor.
Această folie, crucială pentru izolația electrică, protecția împotriva umidității, căldurii și razelor ultraviolete, reprezintă o pârghie esențială pentru îmbunătățirea longevității panourilor fotovoltaice.
