Cum arată viața de astronaut când gravitația devine doar un reper teoretic și mâncarea, un lux măsurat la lingurițe?
O clinică din Toulouse invită zece voluntari să afle pe propria piele, într-o nouă cercetare care promite să facă lumină asupra efectelor combinate ale imponderabilității simulate și postului alimentar.
Miza științifică e serioasă, iar compensarea pe măsură: 5.000 de euro pentru aproximativ douăzeci de zile. Însă drumul până în patul de testare are criterii stricte.
Pentru început, o clarificare: imponderabilitatea este starea în care un corp nu își mai „simte” greutatea, deși rămâne supus gravitației.
În spațiu, aceasta apare atunci când un obiect se află în cădere continuă în jurul Pământului, cum se întâmplă cu Stația Spațială Internațională – motivul pentru care astronauții plutesc.
Institutul de Medicină și Fiziologie Spațială (MEDES) din Toulouse caută zece bărbați, cu vârste între 20 și 40 de ani, perfect sănătoși, nefumători și fără restricții sau alergii alimentare.
Sportul trebuie să fie deja o rutină – minimum trei ore pe săptămână – iar indicele de masă corporală, între 20 și 26. Cei selectați vor participa la un studiu de circa douăzeci de zile, pentru care vor primi 5.000 de euro.
Proiectul, denumit Bed Rest And HypoMetabolism Study (BRAHMS), urmărește să înțeleagă ce se întâmplă cu organismul când restricția alimentară severă se combină cu imponderabilitatea simulată prin alitament.
Practic, timp de aproximativ zece zile, participanții vor sta la pat cu capul în jos, la un unghi de –6°, în timp ce aportul caloric va fi redus drastic la 250 kcal pe zi. Restul zilelor sunt dedicate etapelor de dinainte și de după alitament. De ce atâta rigoare?
Nutriția este identificată drept un subiect major pentru misiunile spațiale de lungă durată. Astronauții ar putea trece prin perioade de post prelungit din motive neprevăzute: o defecțiune a sistemului de suport de viață, un eșec al reaprovizionării sau chiar o prelungire a misiunii.
În plus, izolarea, confinarea, pierderea poftei de mâncare ori gestionarea strictă a resurselor alimentare pot duce la dezechilibre. Studiul pune, așadar, în centru rezistența fizică și mentală a unor bărbați sănătoși în condiții de aport caloric minim.
Meniul zilnic vorbește de la sine: o lingură de miere, un suc de fructe și un consommé. Adică aproximativ 250 de kilocalorii, cam 10% din aportul recomandat pentru o zi obișnuită. Experiența se anunță solicitantă, iar fiecare reacție a corpului va fi urmărită atent.
O duzină de echipe științifice vor monitoriza efectele: de la mușchi și oase la sănătatea cardiovasculară și neurologică, de la memorie la percepție. Candidaturile transmise prin e-mail vor fi selectate în această lună, iar studiul propriu-zis este programat pentru iunie 2026.
MEDES nu e la prima inițiativă de acest tip. Prin Centrul de Simulare Ambientală NeuroSensorială (SENS), institutul a desfășurat în decembrie 2025 o simulare a planetei Marte, cu obiectivul de a studia gestionarea stresului în rândul astronauților.
