În fiecare seară, milioane de oameni își înghit capsula de melatonină cu convingerea liniștitoare că aleg ceva natural și lipsit de riscuri pentru a adormi mai ușor. O rutină banală. O liniște care ar putea fi înșelătoare.
Un studiu preliminar de amploare, prezentat la Sessions 2025 ale American Heart Association, zguduie această percepție: folosirea prelungită a melatoninei apare asociată cu probleme cardiovasculare serioase. Cercetarea s-a sprijinit pe dosarele medicale a peste 130.000 de adulți cu insomnie cronică.
Echipa condusă de doctorul Ekenedilichukwu Nnadi, medic rezident-șef la SUNY Downstate din Brooklyn, a analizat date din rețeaua globală TriNetX și a comparat două grupuri: persoane care foloseau melatonină de cel puțin un an și persoane care nu au utilizat niciodată acest supliment.
Grupurile au fost atent potrivite după patruzeci de factori — vârsta, sexul, boli cardiovasculare preexistente, tratamente în derulare, tensiunea arterială, indicele de masă corporală și altele — pentru a limita diferențele care ar putea denatura concluziile.
Pe o perioadă de cinci ani, cifrele conturează o imagine îngrijorătoare. Utilizatorii de melatonină au înregistrat un risc cu aproximativ 90% mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă decât cei care nu au folosit-o.
În termeni concreți, 4,6% dintre cei care au luat melatonină au făcut insuficiență cardiacă, față de 2,7% în grupul de comparație.
Iar spitalizările spun o poveste și mai apăsătoare: probabilitatea de internare pentru insuficiență cardiacă a fost de aproape trei ori și jumătate mai mare la cei care folosesc melatonină — 19% versus 6,6%. Chiar și mortalitatea de orice cauză a fost aproape dublă: 7,8% comparativ cu 4,3%.
„Suplimentele de melatonină sunt larg privite ca o opțiune sigură și naturală pentru a îmbunătăți somnul.
Este, deci, izbitor să observăm creșteri atât de consistente și semnificative ale unor probleme grave de sănătate, chiar și după ce am luat în calcul mulți alți factori de risc”, subliniază doctorul Nnadi. Aceste rezultate intră în coliziune cu percepția dominantă.
Melatonina este vândută liber, fără rețetă, atât în Statele Unite, cât și în Franța, iar statutul de „moleculă produsă de organism” alimentează încrederea. Este o hormon secretat de glanda pineală, care reglează ciclul somn–veghe: crește pe timpul nopții, scade ziua.
Variantele sintetice, disponibile în farmacii, imită structura substanței naturale și sunt destinate în mod oficial combaterii decalajului de fus orar sau tulburărilor trecătoare de somn. Nu tratamentului de lungă durată al insomniei cronice.
„Mă surprinde că medici prescriu melatonină pentru insomnie și că pacienții o folosesc mai mult de 365 de zile, deoarece melatonina, cel puțin în Statele Unite, nu este indicată pentru tratamentul insomniei”, spune Marie-Pierre St-Onge, profesoară de medicină nutrițională la Columbia University și președinta grupului de redactare pe tema sănătății somnului al American Heart Association.
Totuși, chiar această cercetare are limite care cer prudență. Este un studiu observațional: detectează o asociere, nu dovedește o cauzalitate. Nu se poate afirma că melatonina cauzează direct complicațiile cardiace. Mai apare și problema diferențelor de reglementare între țări.
În Regatul Unit, melatonina se eliberează pe bază de rețetă, deci utilizarea ei apare în dosarele medicale.
În Statele Unite, statutul de supliment în regim OTC face ca numeroși utilizatori să nu fie consemnați oficial; unii pot fi clasificați eronat în grupul „fără melatonină”, ceea ce poate distorsiona rezultatele.
Lipsește, de asemenea, informația despre severitatea insomniei, iar cercetătorii nu au putut evalua prezența unor tulburări psihice asociate, precum depresia sau anxietatea — factori independenți de risc cardiovascular.
„O agravare a insomniei, a depresiei sau a anxietății, ori folosirea altor somnifere, ar putea fi legată atât de consumul de melatonină, cât și de riscul cardiac”, recunoaște doctorul Nnadi. Ce merită reținut acum? Nu e cazul unei alarme generalizate, dar prudența e justificată.
Rezultatele trebuie confirmate prin studii clinice randomizate, singurele capabile să stabilească un raport cauză–efect. Până atunci, există câteva linii directoare rezonabile.
Melatonina nu ar trebui tratată ca un somnifer inofensiv, de folosit la nesfârșit; mai ales utilizarea care depășește un an ar trebui discutată cu un specialist. Insomnia cronică cere o abordare terapeutică mai amplă decât o „cârjă” chimică înainte de culcare.
Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie și măsurile de igienă a somnului — program regulat, limitarea ecranelor înainte de culcare, un mediu care favorizează odihna — rămân fundații solide, lipsite de riscurile potențiale ale intervențiilor farmacologice.
Pentru cei 6,7 milioane de americani cu insuficiență cardiacă, mesajul este direct: informați cardiologul despre orice supliment luați, chiar dacă pare inofensiv. Un cord deja slăbit poate fi mai vulnerabil la eventuale efecte nedorite ale unor substanțe precum melatonina.
În plan mai larg, studiul reflectă o problemă cunoscută: reglementarea insuficientă a suplimentelor alimentare în multe țări.
Fără un control riguros al concentrațiilor, al purității și al afirmațiilor din marketing, consumatorii navighează cu dificultate, ghidați adesea de ideea greșită că „natural” înseamnă întotdeauna „sigur”.
Lunile următoare ar putea aduce clarificări, odată cu publicarea studiului într-o revistă cu arbitraj științific și cu încercările altor echipe de a reproduce aceste rezultate. Până atunci, rămâne valabilă recomandarea de prudență pentru oricine ia în calcul o utilizare îndelungată a melatoninei.
