O investigație recentă, realizată de Institutul de Cercetare pentru Diabet și Boli Metabolice al Centrului Helmholtz din München, în colaborare cu Universitatea din Tübingen și Centrul German de Cercetare a Diabetului, aduce în prim-plan consecințe surprinzătoare ale unei diete hipercalorice pe termen scurt asupra creierului uman.
Descoperirile studiului arată că doar cinci zile de alimentație bogată în produse ultra-procesate sunt suficiente pentru a modifica reactivitatea cerebrală la insulină, a stimula acumularea de grăsime în ficat și a perturba mecanismele fundamentale legate de învățarea recompensei.
Pe termen lung, aceste efecte pot influența profund comportamentele alimentare și pot contribui la apariția unor boli metabolice. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 29 de bărbați sănătoși, cu vârste cuprinse între 19 și 27 de ani și un indice de masă corporală (IMC) între 19 și 25 kg/m².
Participanții au fost împărțiți în două grupuri distincte: optsprezece dintre ei au urmat un regim hipercaloric, adăugând zilnic 1.500 kcal suplimentare din alimente ultra-procesate, în timp ce ceilalți unsprezece au menținut alimentația obișnuită.
Această fază intensivă a durat cinci zile, perioadă în care activitatea fizică a tuturor participanților a fost limitată la mai puțin de 4.000 de pași pe zi.
La finalul acestei scurte etape, bărbații din grupul cu regim hipercaloric și-au crescut aportul caloric zilnic cu o medie de aproximativ 1.200 kcal. Deși greutatea lor corporală nu a înregistrat modificări semnificative, conținutul de grăsime din ficat a crescut vizibil, de la 1,55% la 2,54%.
Interesant este că nu au fost observate modificări ale sensibilității periferice la insulină sau ale markerilor inflamatori, sugerând că impactul principal s-a manifestat altundeva.
Cercetătorii au utilizat imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (IRMf) pentru a evalua modul în care creierul reacționează la insulină.
Trei testări au fost efectuate: la începutul studiului, imediat după cele cinci zile de dietă hipercalorică și la o săptămână după revenirea la o alimentație normală.
Rezultatele au indicat o creștere temporară a reactivității la insulină în anumite zone cerebrale, precum cortexul insular drept și mezencefalul, imediat după perioada de dietă.
Însă, la o săptămână după încheierea regimului, activitatea din regiuni esențiale pentru funcțiile cognitive, cum ar fi hipocampul și girusul fusiform, a fost semnificativ redusă.
Această scădere a reactivității la insulină este un motiv de îngrijorare, fiind asociată cu tulburări metabolice precum obezitatea și diabetul de tip 2. Hormonul insulină joacă un rol crucial în reglarea apetitului și a metabolismului, iar o rezistență la acesta la nivel cerebral poate duce la comportamente alimentare dezechilibrate.
Una dintre cele mai remarcabile descoperiri ale studiului vizează impactul dietei hipercalorice asupra învățării recompensei, un proces care influențează motivația și luarea deciziilor.
După cele cinci zile de consum de alimente ultra-procesate, participanții din grupul cu regim hipercaloric au manifestat o sensibilitate redusă la recompense și o reactivitate crescută la stimuli negativi.
Aceste perturbări, deși au început să se diminueze după o săptămână de dietă normală, nu au dispărut în totalitate.
Acest fenomen ar putea pregăti creierul să adopte pe termen lung comportamente alimentare nesănătoase, consolidând preferința pentru alimentele bogate în calorii și crescând riscul de obezitate.
Aceste concluzii, publicate în prestigioasa revistă Nature Metabolism, subliniază că un consum excesiv de alimente ultra-procesate, chiar și pe o perioadă scurtă, poate avea efecte prelungite asupra creierului și metabolismului.
Modificarea reactivității la insulină și perturbarea mecanismelor de învățare a recompensei evidențiază importanța unei alimentații echilibrate pentru menținerea sănătății cerebrale și prevenirea bolilor metabolice.
Aceste descoperiri ne invită să reevaluăm obiceiurile alimentare și să conștientizăm impactul profund al alimentelor ultra-procesate asupra sănătății noastre, dincolo de simplele aspecte legate de greutate sau calorii.
