De la agitația urbană a Parisului la ritmurile discrete ale unei comunități nipone, dezbaterea privind timpul petrecut în fața ecranelor, în special pe smartphone, este o temă care traversează granițele.
În Japonia, o mică localitate a făcut de curând un pas neașteptat în acest dialog global, aprobând un proiect de ordonanță menit să încurajeze o utilizare mai conștientă a telefoanelor inteligente. Obiectivul declarat: a-i determina pe locuitori să își limiteze utilizarea la cel mult două ore pe zi.
Orașul Toyoake, o așezare cu aproximativ 68.000 de locuitori, situată în prefectura Aichi, la periferia orașului Nagoya, este de obicei un punct discret pe harta Japoniei.
Cu toate acestea, municipalitatea a atras atenția recent printr-un comunicat de presă surprinzător, publicat pe 22 septembrie 2025. Documentul confirma adoptarea unanimă a unui proiect de ordonanță care promovează o utilizare adecvată a smartphone-urilor în oraș.
Concret, aleșii locali din Toyoake le sugerează cetățenilor să își restrângă timpul petrecut pe smartphone la două ore zilnic. Această recomandare are la bază dorința de a asigura un somn suficient, un pilon esențial al sănătății.
Mulți specialiști subliniază că durata ideală de somn variază: între 9 și 12 ore pentru copii, 8 până la 10 ore pentru adolescenți și între 6 și 8 ore pentru adulți. Este important de precizat că această măsură nu constituie o restricție legală.
Ea se referă exclusiv la timpul liber și nu vizează utilizarea smartphone-ului la locul de muncă, la școală sau în timpul transportului. Oficialii din Toyoake au clarificat că textul reprezintă doar o orientare, lăsând persoanelor libertatea de a alege.
Nu este vorba, așadar, de o îngrădire a drepturilor și libertăților individuale. De fapt, inițiativa este o amplă campanie de comunicare menită să sensibilizeze cetățenii.
Scopul său este de a încuraja discuțiile, mai ales în cadrul familiilor, pe teme precum dependența de smartphone și expunerea prelungită la ecrane în general.
De altfel, de câțiva ani încoace, efectele negative ale smartphone-urilor și ale altor ecrane asupra sănătății mentale și a bunăstării fac obiectul a numeroase studii și investigații. Spre exemplu, în 2018, endocrinologul american Robert Lustig a analizat impactul smartphone-ului asupra creierului.
Expertul a subliniat prezența alertelor constante, care declanșează o cascadă de răspunsuri biologice, similare celor provocate de percepția unui pericol.
În multe situații, acest tip de dispozitiv ne condiționează creierul să se mențină într-o stare aproape constantă de stres și teamă, cu efecte îngrijorătoare asupra sănătății mintale și a stării generale de bine.
În 2020, cercetători portughezi au efectuat un studiu asupra fenomenului de nomofobie, o stare de neliniște și anxietate resimțită la gândul de a fi separat de smartphone.
Acest fenomen, care afectează în principal „generația Z” – indivizi născuți între 1997 și 2012 – ridică numeroase semne de întrebare. O altă dovadă a impactului semnificativ este studiul publicat în Regatul Unit, în august 2025, de aplicația Fluid Focus.
Potrivit autorilor, timpul mediu zilnic petrecut în fața ecranului crește odată cu vârsta, ajungând la peste șase ore pe zi pentru studenții universitari.
Pe termen lung, dacă aceste obiceiuri nocive persistă, aceiași studenți ar putea ajunge să petreacă, pe parcursul vieții lor, echivalentul a aproximativ un sfert de secol pe smartphone-ul personal.
