Apa dulce, resursa care acoperă doar 2,8% din volumul planetei, este amenințată de o crisis tăcută, dar devastatoare. Sub pământ și la suprafață, mii de gropi de gunoi, multe dintre ele uitate, riscă să elibereze un cocktail de substanțe toxice direct în rețelele de apă potabilă.
O anchetă jurnalistică de amploare, coordonată de The Guardian, Watershed Investigations și cooperativa europeană Investigate Europe, a cartografiat amploarea acestui pericol ascuns.
Rezultatele, publicate pe 2 decembrie 2025, sunt alarmante: doar în Europa, echipele au identificat nu mai puțin de 61.000 de depozite de deșeuri. Dar cifra reală, estimează autorii, ar putea ajunge la 500.000.
Pericolul gropilor vechi și substanțele toxice
Cei mai periculoși dintre acești vecini toxici sunt cei vechi. Potrivit investigației, 90% dintre gropile identificate au fost înființate înainte de 1999.
Anul nu este întâmplător: atunci a intrat în vigoare o directivă europeană care a impus măsuri tehnice stricte, de la acoperiri hidroizolante până la sisteme de captare a levigatului – acel lichid concentrat în chimicale care se naște din biodegradarea deșeurilor.
În lipsa acestor bariere, gropile vechi funcționează ca niște bombe cu ceas ecologice. Substanțele de cea mai mare îngrijorare sunt compușii per-și polifluoroalchilici (PFAS) și bifenilii policlorurați (PCB), nume greu de pronunțat, dar cu efecte binecunoscute asupra sănătății.
Un exemplu ilustrează perfect gravitatea situației. Fosta groapă de gunoi din rezervația naturală Newgate, lângă Wilmslow, în Regatul Unit, este acum o sursă otrăvitoare.
Levigatul se scurge direct într-un mic râu, iar analizele arată un nivel de PFAS de 20 de ori mai mare decât standardele legale pentru apa potabilă. Jurnaliștii atenționează însă că depozitele moderne, bine gestionate, prezintă riscuri scăzute.
Problema reală o reprezintă siturile vechi, prost documentate, care au scăpat de sub incidența directivei din 1999.
Harta investigației este grăitoare: mai mult de jumătate din aceste gropi se află în zone unde apele subterane nu mai îndeplinesc standardele de calitate chimică – un semnal puternic că deversările din trecut au poluat deja resursele de apă.
Proximitatea devastatoare și urgența intervenției
Situația este cu atât mai presantă cu cât proximitatea față de aceste depozite este zdrobitoare.
Kate Spencer, profesor de geochimie a mediului la Universitatea Queen Mary din Londra, subliniază că aproximativ 80% din populația Regatului Unit trăiește la mai puțin de 2 kilometri de o groapă cunoscută. Și, spune ea, această apropiere este disproporționată în comunitățile cele mai defavorizate.
Doar în Marea Britanie, autorii investigației au identificat 1.200 de site-uri prioritare, care necesită intervenții urgente. Sarcina de a le gestiona este imensă, iar timpul, pe măsură ce substanțele chimice se infiltrează mai adânc în pânza freatică, nu mai este de partea nimănui.
