368.000 de pacienți urmăriți 38 de ani: ce au descoperit cercetătorii despre cancer și infracțiuni

Curiozitate.ro

368.000 de pacienți urmăriți 38 de ani: ce au descoperit cercetătorii despre cancer și infracțiuni

Un studiu pe 368.317 pacienți danezi arată că diagnosticul de cancer mărește riscul de infracțiune cu 14%, din cauze economice și psihologice.

Un profesor de chimie diagnosticat cu cancer alege să producă metamfetamină. Pare povestea lui Walter White, dar un studiu realizat pe 368.317 de pacienți danezi tocmai a demonstrat că ficțiunea are rădăcini reale. Șansa de a comite o infracțiune după un diagnostic de cancer crește cu 14%.

Cercetarea, publicată în American Economic Journal: Applied Economics, a urmărit pacienți între 1980 și 2018, încrucișând registrele medicale cu cazierele judiciare. În primul an după aflarea veștii, criminalitatea scade.

Motivul e simplu: chimioterapia și radioterapia țin oameni în paturi de spital, epuizați. Apoi, după doi ani, linia se inversează. Probabilitatea unei condamnări penale urcă vertiginos și continuă să crească timp de cinci ani.

Când veniturile scad, criminalitatea crește

Nu, nu apar carteluri de droguri. De cele mai multe ori, condamnările sunt pentru furt din magazine sau posesie de substanțe interzise. Oameni fără antecedente penale trec brusc în ilegalitate. De ce? Facturile medicale nu sunt vinovate – sistemul danez de sănătate e universal și gratuit.

În schimb, cancerul distruge cariere. Probabilitatea de angajare scade, orele lucrate se reduc, veniturile se prăbușesc. Cercetătorii au descoperit o corelație directă: cu cât veniturile scad mai mult, cu atât crește mai puternic legătura cu criminalitatea.

Când șansele de supraviețuire dictează comportamentul

Dar banii nu explică totul. Creșterea infracțiunilor violente sugerează un mecanism mai adânc: percepția viitorului. Cu cât șansele de supraviețuire la cinci ani sunt mai mici, cu atât legătura cu criminalitatea devine mai puternică.

Când orizontul se închide, teama de închisoare sau de judecata socială se evaporă. Boala nu e doar un șoc biologic, ci unul social și comportamental. Datele arată că în municipiile unde asistența socială a fost redusă, creșterea criminalității legate de cancer este mult mai pronunțată.

Corpul are nevoie de tratament, dar pacientul are nevoie de ancora financiară și psihologică în societate. Nesiguranța economică și senzația de timp furat pot împinge oameni fragili spre fapte pe care le-ar fi considerat de neconceput cu câteva luni în urmă.

Pentru autorități, acest deficit de sprijin devine un nou front în lupta împotriva cancerului – acolo unde boala transformă o tragedie medicală într-una legală.

Surse și detalii suplimentare