Un al șaptelea cerc ceremonial a fost descoperit pe insula scoțiană Arran, îngropat sub straturi de turbă. A ieșit la iveală pe neașteptate, în timp ce arheologii testau o tehnologie modernă de scanare magnetică – nu căutau nimic din această lume. Obiectivul inițial fusese cu totul altul.
Cercetătorii de la Historic Environment Scotland încercau să vadă cât de eficiente sunt instrumentele geofizice în peisajul mlăștinos din Machrie Moor.
Aparatul, care detectează variații magnetice subtile sub sol fără să perturbe vreun urmă arheologic, a dezvăluit însă ceva ce nimeni nu bănuia: un inel antic, necunoscut până acum, ascuns sub turbă.
Ce dezvăluie datele geofizice?
Machrie Moor este oricum un loc aparte. Șase cercuri ceremoniale au fost identificate aici încă din anii 1980, alături de morminte și pietre verticale care datează de acum 3.500 până la 5.000 de ani – o întindere care leagă neoliticul de epoca bronzului.
Noul cerc, însă, le completează pe cele deja cunoscute și le modifică povestea. Datele arheologice arată un cerc de aproximativ 28 de metri în diametru, cu 12 anomalii circulare dispuse regulat, la o distanță de circa 6,5 metri una de cealaltă.
Între câteva dintre gropi există două spații neobișnuit de mari – semn că, probabil, lipseau două elemente. Asta sugerează că numărul total al posturilor originale ar fi putut fi 14, fiecare găzduind cândva o piatră sau un stâlp de lemn. Deocamdată, nimeni nu a săpat.
Fără săpături, rămâne doar speculația. Dar întrebarea e crucială: ce anume se afla în acele gropi? Cercetări anterioare au arătat că mai multe dintre cercurile de la Machrie Moor fuseseră construite inițial din lemn, iar abia în jurul anului 2000 î.Hr. stâlpii fuseseră înlocuiți cu pietre.
Poate că și acest al șaptelea inel a avut aceeași soartă. Sau poate a fost pur și simplu abandonat.
Alinierea astronomică și noi mistere
Ce face acest loc și mai fascinant este dimensiunea sa astronomică. Toate cercurile Machrie Moor sunt aliniate cu o crestătură a râpei Machrie Glen, unde, cu milenii în urmă, soarele răsărea exact la solstițiul de vară.
Acea aliniere sugerează că aici aveau loc ceremonii legate de ciclurile cerești – o legătură care aduce aceste monumente mai aproape de Stonehenge, deși mult mai puțin cunoscute. Echipa de cercetători a făcut deja alte descoperiri în aceeași campanie.
La Machrie Moor Circle 2, de pildă, aceleași instrumente au relevat un inel de anomalii care arată că acel cerc ar fi putut avea 14 pietre – nu șapte sau opt, câte fuseseră reconstruite până acum. Fiecare detectare schimbă ceea ce se știa despre acest peisaj preistoric.
